Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat câştig de cauză ANAF și a menţinut măsurile asigurătorii asupra companiilor fraților Micula, SC European Food SA şi SC Transilvania General Import Export SRL, pentru a se asigura că statul poate recupera sumele acordate ilegal în cazul Micula.
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat câştig de cauză ANAF, privind acţiunea prin care a blocat unele bunuri ale companiilor European Food S.A. şi Transilvania General Import Export S.R.L., pentru a se asigura că statul poate recupera sumele acordate ilegal în cazul Micula. Astfel, instanţa supremă a confirmat că măsurile luate de ANAF - prin care au fost puse sub sechestru bunuri ale acestor firme - sunt legale şi justificate. Decizia are rolul de a proteja interesele statului şi de a garanta recuperarea ajutorului de stat declarat nelegal de Comisia Europeană”, se arată într-un comunicat al ANAF, transmis luni.
Fiscul a instituit măsuri asigurătorii, în cursul anului 2024, pentru recuperarea ajutorului de stat în cazul Micula, în baza Deciziei Comisiei Europene C (2015) din 30 martie 2015, având în vedere că, în urma analizării stării de fapt fiscale a debitorilor persoane fizice şi juridice, care răspund în solidar pentru rambursarea ajutorului de stat, au fost identificate elemente privind înstrăinarea unor bunuri mobile şi imobile.
În baza probelor prezentate şi a argumentelor invocate în faţa instanţelor de judecată, ANAF a menţinut deciziile de instituire a măsurilor asigurătorii în vederea recuperării ajutorului de stat ilegal stabilit prin Decizia Comisiei Europene din anul 2015, ca urmare a unor hotărâri ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Citește și: Percheziții la firmele din grupul European Food and Drinks al fraților Micula, într-un dosar legat de ajutorul de stat acordat ilegal
Astfel, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au aflat dosarele nr. 435/35/2024 şi nr. 505/35/2024 având ca părţi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi S.C. European Food S.A., precum şi S.C. Transilvania General Import Export S.R.L.
În dosarul nr. 435, Înalta Curte, prin hotărârea judecătorească din data de 15 octombrie 2025, a admis recursul declarat de recurenta-pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor împotriva Sentinţei civile nr. 246 din data de 16 decembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Oradea - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. A casat în parte sentinţa recurată şi, rejudecând, a respins capătul de cerere formulat de reclamanta Societatea European Food S.A. vizând anularea Deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii, ca neîntemeiat.
Totodată, în dosarul nr. 505, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin hotărârea judecătorească pronunţată în data de 30 octombrie 2025, a respins recursul formulat de reclamanta Transilvania General Import-Export SRL împotriva Sentinţei nr. 249 din 19 decembrie 2024 a Curţii de Apel Oradea - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
„Astfel, în vederea aplicării tuturor măsurilor cu privire la punerea în aplicare a prevederilor Deciziei Comisiei Europene C(2015) din 30 martie 2015, ANAF a asigurat conservarea patrimoniului persoanelor juridice şi fizice care răspund în solidar pentru rambursarea ajutorului de stat în cazul Micula, prin dispunerea măsurilor asigurătorii”, se arată în comunicat.
Citește și: Povestea conflictului dintre Frații Micula, vizați de procurori, și statul român. Ani de zile de procese internaționale
Procurorii Parchetului General şi poliţişti de la Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice au efectuat, luni, şase percheziţii domiciliare în judeţul Bihor, la sediile sociale şi punctele de lucru ale unor societăţi comerciale care fac parte din grupul de firme European Food and Drinks Group, deţinut de fraţii Ioan şi Viorel Micula.
Dosarul vizează săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi delapidare, având legătură cu ajutorul de stat acordat ilegal grupului de firme European Drinks în valoare de sute de milioane de euro.
Ulterior, Parchetul a venit cu noi date despre modul în care au fost transferate în mod nelegal active ale grupului European Drinks către alte firme, pentru a se evita plata sumelor datorate statului român, prejudiciul fiind de 163 milioane lei.
De asemenea, spun procurorii, pentru a limita posibilităţile statului român de a recupera de la firmele din grup sumele de bani datorate şi pentru a asigura continuarea activităţii comerciale prin intermediul altor persoane juridice, nevizate de aceste măsuri de recuperare a sumelor, a fost implementat un mecanism infracţional prin care s-a realizat transferul ilicit al unei părţi semnificative a activelor aflate în patrimoniul celor 5 firme (valoarea totală cumulată a activelor transferate fiind de aproximativ 163 milioane lei).
Citește și: Ludovic Orban, despre sutele de milioane de lei încasate de frații Micula de la stat, în 2019: „Am fost confruntat cu o situație gravă”
În anul 1998, autorităţile române au adoptat o ordonanţă de urgenţă a guvernului prin care se acordau investitorilor din regiuni defavorizate anumite stimulente fiscale pe o perioadă de zece ani. În cadrul procesului de pregătire a aderării la Uniunea Europeană, România a pus capăt acestui regim de stimulare în anul 2005, cu trei ani mai devreme decât prevedea legislaţia.
Ioan şi Viorel Micula, investitori suedezi cu reşedinţa în România, sunt acţionarii majoritari ai societăţii European Food and Drinks Group, beneficiară a acestor stimulente. Conform dispoziţiilor unui tratat bilateral de investiţii încheiat în anul 2002 între Suedia şi România privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, fraţii Micula, precum şi alţi reclamanţi au solicitat instituirea unui tribunal arbitral pentru a obţine despăgubiri pentru prejudiciile cauzate de abrogarea stimulentelor prevăzute de OUG.
În 2013, tribunalul arbitral a estimat că România nu a reuşit să asigure un tratament just şi echitabil investiţiilor şi a acordat reclamanţilor despăgubiri în cuantum de aproximativ 180 de milioane de euro.
În anul 2015, Comisia Europeană a adoptat o decizie prin care se declara că plata despăgubirii constituie un ajutor de stat şi a solicitat României să recupereze sumele deja plătite şi să se abţină de la orice altă plată.
Editor : B.P.
