Analiză DNA. Cele mai grave modificări aduse Codului penal

Direcția Națională Anticorupție avertizează că modificările aduse în Parlament Codului penal va face mai dificilă dovedirea unor fapte ilegale și că multe dosare vor fi închise. Este vorba în primul rând despre abuzul în serviciu, luarea de mită și traficul de influență. Procurorii DNA au făcut o evaluare a modificărilor, pe care au transmis-o Parchetului General.

DNA arată că, la fel ca în cazul Codului de procedură penală, și modificările la Codul penal au fost adoptate „fără a ține seama de observațiile și propunerile formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii și de asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor, fără a exista o consultare și o colaborare reală cu instituțiile judiciare învestite cu aplicarea legislației penale”.

„Intrarea în vigoare a modificărilor adoptate la Codul penal va determina următoarele consecințe:

- dezincriminarea unor categorii largi de fapte care sunt în prezent sancționate de legea penală și care aduc o atingere semnificativă valorilor sociale ocrotite de lege,

- reducerea limitelor de pedeapsă pentru anumite infracțiuni având ca efect prescrierea unor fapte,

- condiții suplimentare pentru ca anumite fapte să poată intra în sfera infracțiunilor (în absența îndeplinirii acestor condiții, dosarele aflate deja pe rol la parchet sau instanțe se vor închide)

- condiții suplimentare pentru ca anumite instituții impuse prin directive europene, cum ar fi confiscarea extinsă, să poată fi aplicate efectiv, ceea ce va îngreuna recuperarea foloaselor obținute prin infracțiuni

- majorarea nejustificată a standardului de probă ceea ce va face mai dificilă dovedirea unor fapte ilicite”, se arată în documentul de 8 pagini.

Potrivit procurorilor DNA, „la infracțiunea de dare de mită, modificările aduse vor îngreuna extrem de mult descoperirea faptelor de corupție săvârșite pentru care nu s-a formulat denunț în termen de 1 an de la săvârșirii faptei, ceea ce echivalează cu o dezincriminare de facto a acestor fapte”.

Aceasta în condițiile în care, de cele mai multe ori, „denunțurile se înregistrează când apar neînțelegeri între participanții la infracțiune sau când aceștia doresc să profite de cauze de reducere a pedepselor”, arată DNA.

În ceea ce privește traficul de influenţă, „condiția suplimentare ca fapta să fie săvârșită strict în scopul obținerii unui folos material și cerința ca promisiunea să fie urmată de intervenție restrâng extrem de mult domeniul de aplicare a infracțiunii”, se arată în document.

Abuzul în serviciu „este practic dezincriminat”, iar abuzul cu obținere de folos pentru sine sau pentru altul „este abrogat”, avertizează procurorii.

„Prin modificarea art. 309, s-a exclus în mod nejustificat abuzul în serviciu dintre infracțiunile cu consecințe deosebit de grave (pentru care limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorau) cu consecința reducerii termenului de a prescripție, ceea ce înseamnă că autorii faptelor nu mai pot fi trași la răspundere penală”, potrivit documentului.

Probleme apar și în ceea ce privește confiscarea extinsă, unde, potrivit DNA, sunt introduse condiții suplimentare care fac confiscarea mai dificilă.

Sunt cerute „probe certe, dincolo de orice îndoială, din care să rezulte implicarea persoanei condamnate în activităţile infracţionale producătoare de bunuri şi bani”, care, în opinia procurorilor, „reprezintă un standard de probă străin unui proces juridic rațional, practic de neatins”.

Conform Codului penal votat de Parlament, nu vor face obiectul confiscării extinse bunurile transferate unui membru al familiei sau unui terț dacă acesta nu cunoștea că scopul transferului este evitarea confiscării.

De asemenea, se restrânge „în mod nejustificat” sfera informațiilor nedestinate publicității, „ceea ce va influența conținutul tuturor infracțiunilor care conțin această sintagmă, având ca efect dezincriminarea unor categorii largi de fapte ce aduc o atingere gravă valorilor ocrotite de lege. Spre exemplu, unul dintre efecte va fi că divulgarea de informații în cursul unei proceduri de licitație publică, unuia dintre participanți, pentru a-l favoriza în raport cu ceilalți, nu va mai putea fi sancționată”, arată DNA.

Procurorii avertizează de asemenea că modificările în ceea ce privește favorizarea faptuitorului „îngreunează pedepsirea corupției în sistemul judiciar, adică acele fapte care vizează cumpărarea soluțiilor procurorului / judecătorului, traficarea influenței în acest scop. Se creează imunități discreționare în fața legii. Excluderea organelor judiciare dintre cei care pot săvârși infracțiunea de favorizare a infractorului încalcă principiul legalității în drepturi”.

„Nu există nicio justificare pentru care alți funcționari publici care prin actele lor oficiale urmăresc să favorizeze un făptuitor să fie pedepsit, în schimb un magistrat care acționează în același mod să beneficieze de imunitate, deși fapta acestuia apare mai gravă prin raportare la obligațiile care îi revin. Nu există nicio decizie CCR sau directivă UE care să impună o asemenea modificare, după cum textul nu este justificat de o nevoie socială reală”, arată procurorii.

DNA mai arată că se dezincriminează infracțiunea de mărturie mincinoasă și se obstrucționează înfăptuirea justiției. „Aceste modificări încurajează mistificarea declarațiilor. Martorul își poate schimba ori retracta oricând declarațiile invocând o presupusă presiune exercitată asupra sa, pe care nu este obligat să o probeze”, potrivit DNA.

Procurorii mai spun că „limitarea nejustificată a sporului de pedeapsă la 3 ani face ca pedepsele ce se pot stabili în caz de concurs de infracțiuni să încurajeze infracționalitatea multiplă, concursul, recidiva. Limitarea nejustificată a sporului de pedeapsă la 3 ani face ca legea penală să devine lipsită de previzibilitate, se deschide calea contestațiilor la executare, este afectată stabilitatea raporturilor juridice”.

Citiţi şi: Cum a ajuns suspendarea președintelui ultima opțiune a lui Dragnea