Majoritatea judecătorilor care au răspuns chestionarului CSM consideră că pasivitatea Parlamentului, durata urmăririi penale și deciziile CCR au dus, de cele mai multe ori, la prescripția răspunderii penale. Totodată, schimbarea completurilor de judecată este văzută ca principala cauză a prescripției de puțini dintre judecătorii respondenți. Majoritatea consideră că volumul mare de muncă și deficitul de personal sunt principalele probleme din sistem.
CSM a transmis marți seară, 23 decembrie, prima analiză a chestionarului aplicat judecătorilor. Chestionarul a inclus 20 de întrebări - 17 cu răspunsuri care pot fi centralizate automat și 3 cu răspunsuri deschise.
Conform CSM, referitor la cauzele care au dus la intervenirea prescripţiei răspunderii penale, magistrații respondenţi au putut evalua mai multe posibile cauze acordând 5 posibile calificative: 1 – nu este cazul; 2 – impact redus; 3 – impact mediu; 4 – impact ridicat; 5 – impact foarte ridicat.
Instituția a prezentat principalele cauze care au avut impact ridicat sau foarte ridicat (calificativele 4 şi 5) asupra intervenirii prescripţiei răspunderii penale: „Aşadar, percepţia judecătorilor este că principala cauză care a condus la aceste situaţii în care se constată intervenită prescripţia răspunderii penale este pasivitatea Parlamentului. În acelaşi timp, constituie cauze semnificative durata urmăririi penale şi deciziile pronunţate de către Curtea Constituţională. Judecătorii au perceput ca fiind pe ultimul loc motivul referitor la modificările nelegitime sau nejustificate aduse componenţei completului, aspect care întăreşte concluzia privind generalizarea şi formarea unei percepţii greşite în rândul publicului, percepţie ce are ca efect decredibilizarea justiţiei”.
Referitor la probleme din justiție, judecătorii au putut acorda calificative de la 1 la 5 (1 – impact foarte redus; 5 – impact foarte ridicat).
„Într-o proporţie covârşitoare judecătorii au apreciat că volumul ridicat de activitate şi lipsa normării activităţii reprezintă probleme reale ce afectează în mod direct actul de justiţie”, a transmis CSM.
De asemenea, peste 50% dintre judecători consideră că practicile administrative ale autorităţilor publice care au ca efect inflaţia de cauze (ex: nerespectarea de către casele de pensii a dezlegărilor obligatorii pronunţate în recursuri în interesul legii) şi neimplementarea unor propuneri de eficientizare a activităţii judiciare (ex: propunere CSM-UNEJ privind dosar exclusiv electronic pentru cererile având ca obiect încuviinţarea executării silite) reprezintă alte două probleme care afectează activitatea instanţelor.
„Într-o proporţie covârşitoare, judecătorii semnalează faptul că schemele de judecători şi de grefieri insuficiente afectează activitatea instanţelor, dat fiind numărul ridicat de cauze”, se mai arată în comuniucatul de presă.
În egală măsură, „direct corelată cu problema anterior menţionată, blocarea concursurilor de recrutare în justiţie (admiterea în magistratură şi admiterea în profesia de grefier) pentru anii 2025– 2026 reprezintă o problemă suplimentară, care agravează semnificativ situaţia existentă”.
„Mai departe, lipsa asistenţilor judecătorilor într-o schemă suficientă pentru toate gradele de jurisdicţie, lipsa unor sedii adecvate, însoţite de suportul logistic aferent, şi săli de judecată insuficiente reprezintă alte neajunsuri constatate de peste 60% dintre judecători”, a mai transmis CSM.
Conform datelor transmise de către CSM, „rediscutarea constată a statutului judecătorului şi discursul public pentru decredibilizarea magistraturii şi denigrarea profesiei de judecător reprezintă motive reale ce afectează climatul organizaţional şi scade atractivitatea profesiei”.
„S-a constatat deja o scădere constantă a atractivităţii profesiei de judecător, aspect reflectat în statisticile anuale aferente concursurilor de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii. Pe termen lung, această tendinţă riscă să afecteze calitatea actului de justiţie, în condiţiile în care absolvenţii cu rezultate de vârf ai facultăţilor de drept se orientează către alte cariere juridice”.
Conform CSM, 1.808 judecători au completat în câmpul liber „Indicaţi, dacă este posibil, până la trei probleme reale ale sistemului judiciar care sunt insuficient abordate, ordonate în funcţie de importanţă”.
Amintim că peste 98% dintre judecătorii care au răspuns chestionarului online privind problemele justiției au resimțit în ultimul an o campanie publică împotriva justiției, iar 67% dintre ei sunt de acord cu pozițiile publice ale Consiliului Superior al Magistraturii.
2.583 de judecători din România, reprezentând peste 56% din totalul celor în funcție, au răspuns chestionarului referitor la problemele din justiție, inițiat de CSM, iar aproape jumătate dintre aceștia au optat pentru anonimat pentru a-și expune părerea. CSM a anunțat că a fost cea mai mare consultare, gradul de participare depășindu-l pe cel de acum 7 ani.
De asemenea, preşedintele Nicuşor Dan a discutat, luni, la Palatul Cotroceni, despre problemele din sistemul juridic, cu mai mulți magistraţi care au fost de acord să-și expună public criticile la adresa Justiției.
Editor : A.M.G.
