Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat pentru 23 septembrie pronunțarea asupra sesizării depuse de premierul interimar Ilie Bolojan privind conflictul juridic de natură constituțională dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Disputa vizează plata restanțelor salariale ale magistraților, estimate de Executiv la peste 4 miliarde de lei.
ACTUALIZARE 15:10 Curtea Constituțională a dezbătut, joi, sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților, însă a decis să amâne pronunțarea pentru data de 23 septembrie, potrivit unui comunicat al CCR.
Timp de peste o oră, judecătorii constituționali au ascultat argumentele reprezentanților Guvernului și ai Înaltei Curți.
Executivul susține că obligarea Guvernului, printr-o hotărâre judecătorească, să aloce fonduri pentru plata restanțelor salariale ar afecta deficitul bugetar și ar reprezenta o depășire a atribuțiilor puterii judecătorești. De cealaltă parte, reprezentanții Înaltei Curți au arătat că nu este pentru prima dată când o instanță obligă o instituție publică să achite drepturi salariale restante angajaților săi și resping acuzația potrivit căreia instanța și-ar fi depășit competențele.
Știrea inițială
Sesizarea a fost depusă după ce Instanţa supremă a dat Guvernul în judecată şi a câştigat în primă instanţă, pentru neplata acestor restanţe salariale, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti.
„Am decis (...) în şedinţa de Guvern sesizarea Curţii Constituţionale pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. De ce am fost nevoiţi să facem acest lucru? Pentru că instanţa de judecată s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice. Sarcina puterii judecătoreşti, conform legii şi Constituţiei, este de a interpreta şi de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriştilor Guvernului instanţa îşi depăşeşte sfera de competenţă atribuită constituţional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanţele publice şi Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare şi alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive şi suverane ale puterii executive şi legislative. În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competenţă tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanţelor salariale din zona de Justiţie”, declara, pe 2 iulie, Ilie Bolojan.
El a susţinut atunci că „instanţa perturbă direct echilibrul bugetar naţional”, act ce reprezintă „o ingerinţă directă” în activitatea executivă a statului.
„În luna martie, Înalta Curte de Casaţie a sesizat Curtea de Apel Bucureşti, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanţe salariale câştigate prin procese sau penalităţi la aceste restanţe. Ce am constatat foarte repede, cu mare celeritate: Curtea de Apel Bucureşti a emis această acţiune la începutul lunii mai. Sigur, Guvernul a contestat această acţiune şi termenul care a fost stabilit de către Înalta Curte este de 9 iulie. Prima instanţă a stabilit în afara acestei sume şi penalităţi de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, deci o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor şi a altor aspecte de genul acesta stabilite pentru Ministerul de Finanţe şi pentru Guvern. Acest cuantum este în fapt mult mai mare, pentru că în afară de aceste sume solicitate de Înalta Curte mai sunt şi sume în zona de Parchet care şi acestea sunt de aproximativ 3 miliarde de lei”, a explicat prim-ministrul.
Ministerul de Finanţe consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi ar crea grave prejudicii asupra bugetului de stat.
Pe 5 mai, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea introdusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a obligat Guvernul şi Ministerul Finanţelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraţilor.
CAB a mai stabilit că Guvernul şi Ministerul de Finanţe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei, cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar şi amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.
Cererea de chemare în judecată este semnată de preşedinta Înaltei Curţi, Lia Savonea, iar acţiunea a fost soluţionată în timp record, chiar de la primul termen al procesului.
Editor : A.D. | Ș.R.
