Curtea Constituțională a decis, marți, că textul din legea de funcționare a Secției de anchetare a magistraților care dă posibilitatea de a exercita și retrage căile de atac în cauzele de competența Secției este neconstituțional. De asemenea, judecătorii CCR au declarat neconstituțională prevederea care spune că în fiecare caz de infracţiuni de competenţa Secţiei se înţelege că procurorul şef al Secţiei este „procurorul ierarhic superior”.
Curtea Constituțională s-a pronunțat, marți, asupra unei excepţii de neconstituţionalitate privind dispoziţiile articolului 88 indice 1 până la articolul 88 indice 9 din Legea 304/2004 de organizare judiciară, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.
„Curtea Constituțională a decis:
Cu majoritate de voturi,
1. A respins excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.88 indice 1 alin.(1)-(5), art.88 indice 2-indice 7, art.88 indice 8 alin.(1) lit.a)-c) și e) și alin.(2), precum și ale art.88 indice 9 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituționale în raport cu criticile formulate;
2. A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.88 indice 1 alin.(6) și art.88 indice 8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituționale.
Cu unanimitate de voturi,
3. A respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție”, arată un comunicat CCR.
În cazul admiterii excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea a reținut că încălcă prevederile constituționale referitoare la claritatea și previzibilitatea legii, precum și la principiul legalității și controlului ierarhic „în virtutea cărora funcționează Ministerul Public”.
Articolul 88 indice 1 alineatul (6) prevede: „Ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la «procurorul ierarhic superior» în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, prin acesta se înţelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia".
Referitor la acesta, judecătorii constituționali au notat: „definirea procurorului-șef al S.I.I.J. ca «procuror ierarhic superior» în toate cazurile și cu privire la toate aspectele procedurale pe care le implică urmărirea penală a infracţiunilor de competenţa Secţiei înlătură regimul juridic corespunzător statutului de procuror ierarhic superior al procurorilor cu funcții de conducere din cadrul S.I.I.J., lipsind de efecte juridice calitatea de procuror-șef adjunct al secției sau de procuror-șef al unei structuri din interiorul secției (birou/serviciu).
În ceea ce privește stabilirea calității de procuror ierarhic superior «inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia», Curtea a constatat că noțiunea de «procuror ierarhic superior» vizează întotdeauna poziția într-o ierarhie, determinată prin raportare la o anumită structură organizatorică și nicidecum prin raportare la «soluțiile dispuse» în cauzele înregistrate pe rolul unui anumit parchet. Modul deficitar în care legiuitorul reglementează o situație tranzitorie încalcă principiul controlului ierarhic, întrucât stabilește în competența procurorului-șef al S.I.I.J. controlul asupra activității unor procurori din afara acestei secții cu privire la actele dispuse de aceștia în cauzele care ulterior au fost transferate în competența S.I.I.J”.
Articolul 88 indice 8 alineatul (1) lit. d) din Legea privind organizarea judiciară prevede: ,,Atribuţiile Secţiei pentru investigarea infracţunilor din justiţie sunt următoarele: [...] d) exercitarea şi retragerea căilor de atac în cauzele de competenţa Secţiei, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanţelor sau soluţionate definitiv anterior operaţionalizării acesteia potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie”.
Despre această prevedere legislativă, judecătorii au decis că „prin modul de reglementare a competenței S.I.I.J. referitoare la promovarea și retragerea căilor de atac, rezultă că această secție, evaluând legalitatea și temeinicia hotărârii judecătorești pronunțate, exercită, implicit, un control asupra activității procurorului de ședință.
Dispozițiile legale criticate atribuie S.I.I.J. un statut special, preeminent față de celelalte structuri de parchet din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Secția Judiciară) și, totodată, o poziție supraordonată în ierarhia Ministerului Public, cu încălcarea art.132 din Constituție, care consacră principiul controlului ierarhic în cadrul acestei autorități publice”, mai arată comunicatul.
Pe 13 mai 2019, Secția specială, condusă de Gheorghe Stan, a retras apelul în dosarul de corupție în care Viorel Hrebenciuc fusese condamnat la doi ani de închisoare cu executare în primă instanță, potrivit G4Media. În același dosar, procesul s-a oprit față de Tudor Chiuariu, întrucât fostul ministru al Justiției a fost achitat la fond. SIIJ a retras apelul față de decizia de achitare, iar el nu formulase apel.
Pe 28 iunie 2019, Înalta Curte a luat act de retragerea de către Secţia Specială a apelului în dosarul lui Sebastian Ghiţă, în care erau implicați procurori şi politisti din Ploieşti. Drept urmare, sentinţa de achitare de la fond a rămas definitivă.
Redactor: Alexandru Costea
