CCR: Când încetează interdicția ca persoanele condamnate să facă parte din Guvern

Data actualizării: Data publicării:
Curtea Constitutionala_ccr (5)

Curtea Constituțională a României consideră că interdicția ca persoanele condamnate să facă parte din Guvern trebuie să înceteze, conform legislației în vigoare, în caz de reabilitare, dezincriminare sau amnistie.

Apare cu evidență că, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, sintagma 'nu au suferit condamnări penale' încetează să mai constituie o interdicție la dobândirea calității de membru al Guvernului în ceea ce privește persoanele care cad sub incidența/sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotărâre judecătorească definitivă, persoane cu privire la care condamnarea penală încetează să mai producă efectele extrapenale prevăzute de lege.

Orice altă interpretare dată sintagmei 'nu au suferit condamnări penale' din cuprinsul art.2 din Legea nr.90/2001 ar fi contrară literei și spiritului Constituției”, se arată în motivarea deciziei prin care CCR a respins ca inadmisibilă, pe 4 mai, sesizarea Avocatului Poporului referitoare la articolul care interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului, potrivit Agerpres.

Curtea reţine că este dreptul exclusiv al legiuitorului de a interveni şi a circumstanţia sfera de incidenţă a decăderilor, interdicţiilor, precum şi a incapacităţilor care rezultă din condamnare. Astfel, în ceea ce priveşte interdicţia dobândirii calităţii de membru al Guvernului, aplicată persoanelor condamnate penal printr-o hotărâre definitivă, legiuitorul este liber să opteze între instituirea unei interdicţii cu caracter general - lipsa oricărei condamnări penale, aşa cum este reglementat în prezent, şi instituirea unei interdicţii speciale, circumscrisă unei sfere limitate de condamnări penale, care să se întemeieze pe criterii precum natura infracţiunilor săvârşite, latura subiectivă, pedeapsa aplicată.

Având în vedere aceste argumente, Curtea apreciază că libertatea legiuitorului de a reglementa acest domeniu trebuie să respecte scopul legiferării, acela de a asigura integritatea mandatului miniştrilor, precum şi cadrul legislativ în această materie”, se mai arată în motivare.

Legea este cea care nu i-a permis lui Liviu Dragnea să devină premier.

Avocatul Poporului a sesizat CCR pe 5 ianuarie, a doua zi după învestirea Guvernului Grindeanu.

Victor Ciorbea a spus că actul normativ este discriminatoriu și a reclamat „lipsa de previzibilitate a sintagmei: nu au suferit condamnări penale”.

Curtea Constituţională a fost sesizată în legătură cu articolul 2 din Legea 90/2001. Acest articol prevede: ”Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 4 alin. (1)”.

Decizia Curții Constituționale pe această temă a fost amânată de patru ori. Devenise poate cea mai aşteptată decizie a Curţii Constituţionale, iar președintele Curţii a numit-o, de la bun început, şi „cea mai grea” de luat.  Într-un final, sesizarea Avocatului Poporului a fost respinsă, după cea de-a cincea ședință în care a fost dezbătută, în 4 mai.

Trei judecători ai Curții Constituționale au susținut sesizarea făcută de Avocatul Poporului pe Legea 90, legea care interzice persoanelor condamnate penal să facă parte din Guvern.

Considerăm că excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului trebuia admisă, întrucât sintagma „nu au suferit condamnări penale” cuprinsă în art.2 din Legea nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, implică aspecte majore de neconstituţionalitate”, arată judecătorii Valer Dorneanu, Marian Enache și Simona-Maya Teodoroiu într-o opinie separată la decizia CCR.

Cei trei judecători arată că „(...) funcţiile şi demnităţile publice de natură politică nu pot fi comparate, în privinţa condiţiilor de acces, cu cele de carieră, aşadar cu cele care implică apartenenţa la un corp profesional (...) Chiar dacă accesul acestora la exerciţiul funcţiei este realizat diferit, şi anume prin alegere de către corpul electoral, respectiv desemnare şi învestire de către Parlament [organ reprezentativ al poporului român], se constată că, sub aspectul condițiilor de acces, nu se poate realiza nici o diferenţiere – decât artificială – între aceştia, întrucât toţi sunt subiecţii unor raporturi pure de drept constituţional, doar validarea/ accederea în funcţie realizându-se pe căi distincte”.

Cu atât mai paradoxală este situaţia cu cât Guvernul se află sub control parlamentar, iar controlul activităţii sale poate fi realizată de o autoritate ai cărei reprezentanți, deşi aleşi de popor, nu beneficiază de un trecut integru, asemenea membrilor Guvernului, prin efectul sintagmei criticate. A fost voinţa constituantului originar de a condiţiona doar de existenţa drepturilor electorale accesul la funcţiile/ demnităţile pur politice de la vârful celor două puteri, şi nu de condiţii de acces suplimentare, de natură să creeze o diferenţiere vădită între aceste funcţii/ demnităţi politice”, mai spun cei trei judecători.

În situaţia de faţă, nu putem decât să constatăm că ne aflăm în ipoteza unei discriminări, întrucât o condiţie suplimentară infraconstituţională nu permite accesul persoanei la funcţia de membru al Guvernului, în condiţiile în care alte funcţii cu semnificaţie majoră sunt ocupate în lipsa acestei condiţii”, se mai arată în opinia separată.

Cu privire la modul de redactare a acestei interdicții, se constată că, prin sintagma „nu au suferit condamnări penale” cuprinsă în art.2 din Legea nr.90/2001, condiţia referitoare la accesul cetăţenilor la funcţia de membru al Guvernului exprimă o realitate ce aparţine trecutului, drept pentru care aceasta devine o stare de drept şi de fapt intangibilă şi iremediabilă (...) Astfel,

nici legea penală mai favorabilă, nici amnistia postcondamnatorie şi nici reabilitarea nu pot „face uitat” faptul obiectiv şi de netăgăduit al existenței unei hotărâri judecătoreşti de condamnare. Practic, ceea ce textul prevede este ca persoana respectivă să aibă un trecut penal pur, lipsa oricărei condamnări, fie ea cu suspendare, fie cu executare”, se mai arată în motivare.

Citește și: Opinie Livia Stanciu: Interferență nepermisă a CCR în competențele altor autorități

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri