CCR, la a cincea amânare pe tema sesizării lui Florin Iordache privind completurile de 3 judecători

Data actualizării: Data publicării:
sigla ccr_INQUAM_Photos_George_Calin
Foto: InquamPhotos/George Călin

Sesizarea care i-ar putea salva pe cei cu dosare de corupţie a fost miercuri din nou pe masa Curţii Constituţionale, instanță care era așteptată să se pronunțe, după patru amânări, asupra sesizării depuse de Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, privind completurile de 3 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție. CCR a decis însă o nouă amânare în această speță, cea de-a cincea.

ACTUALIZARE. CCR decide o nouă amânare a deciziei. Noua dată pentru decizia CCR este 3 iulie, termen până la care CCR va avea o nouă componență, iar discuțiile ar putea fi reluate de la zero. Ar putea fi chiar aceasta una din justificările deciziei de amânare. Trei judecători noi sunt așteptați să facă parte din noua componență a CCR până la data de 3 iulie. Unul dintre ei, Simina Tănăsescu (propunerea Președinției), deja și-a preluat mandatul la CCR în locul judecătorului Petre Lăzăroiu.

Pe Liviu Dragnea îl viza direct această speță a completurilor de 3, pentru că primise o condamnare cu executare la completul de 3 de la Înalta Curte. Dacă s-ar fi dat decizia CCR înainte să primească decizia definitivă de la competul de 5, ar fi putut face o contestație și procesul se putea relua. Acum, părerile sunt împărțite, nu se știe dacă Liviu Dragnea mai are vreo șansă de a contesta completul de 3 după ce are o condamnare definitivă și irevocabilă, dar cel mai probabil că nu. Unul dintre avocații din procesul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman, Adrian Toni Neacșu, declara că Liviu Dragnea nu mai are nicio cale extraordinară de atac, fie și în cazul unei decizii favorabile a CCR. În schimb, o astfel de decizii i-ar ajuta pe cei care sunt încă la proces la instanța supremă, în etapa de apel, în fața unui complet de 5 judecători. Reamintim că și acestea din urmă, completurile de 5 judecători, au fost „revoluționate” tot ca urmare a unor chestiuni ridicate în dosarul lui Liviu Dragnea, ceea ce a făcut ca procesul să bată pasul pe loc câteva luni bune.


Florin Iordache - delegat la conducerea Camerei de către președintele de atunci, Liviu Dragnea, plecat în concediu - a depus sesizarea la o săptămână după ce avocații lui Liviu Dragnea din procesul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman ceruseră, la termenul anterior, sesizarea CCR, pe motiv că decizia prin care preşedintele PSD a fost condamnat la 3 ani şi jumătate de închisoare, pe fond, este nulă, pentru că inculpatul a fost judecat de un complet de 3, care nu e specializat pe fapte de corupţie.  

În 20 mai, CCR a stabilit că Florin Iordache avea dreptul de a sesiza existenţa unui conflict de natură constituţională, chiar dacă acesta fusese delegat în fruntea Camerei Deputaților de Liviu Dragnea, iar acesta din urmă era direct interesat de o astfel de decizie.

Între timp, însă, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la trei ani şi şase luni de închisoare.

Chiar dacă CCR ar admite acum sesizarea lui Florin Iordache, nu l-ar mai salva pe Liviu Dragnea, spun specialiștii în domeniul juridic. În schimb, i-ar ajuta doar pe cei care nu sunt încă în etapa de apel sau care au fost condamnați definitiv de un complet de 3, cum ar fi cazul lui Radu Mazăre.

Ce au spus în fața CCR cele două părți?

Pronunţarea a fost amânată de mai multe ori până acum.  Cererea a fost depusă în 22 martie de către Florin Iordache, căruia Liviu Dragnea, aflat în concediu cu probleme medicale, i-a delegat atribuţiile. Sesizarea vizează lipsa completurilor de trei judecători specializate în fapte de corupţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Florin Iordache reclamă „refuzul explicit al ICCJ de a aplica o lege adoptată de Parlament şi substituirea în acest mod, implicit, autorităţii legiuitoare prin neconstituirea, în cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de completuri de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor de corupţie şi a infracţiunilor asimilate”.

Şefa ICCJ, Cristina Tarcea, i-a scris preşedintelui Curţii Constituţionale că Austria este singurul stat afiliat Reţelei Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din UE care are complete specializate în cauze de corupţie.

Cristia Tarcea i-a transmis lui Valer Dorneanu, președintele CCR, că a adresat următoarea întrebare Reţelei Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din UE: „Dispuneţi la nivelul Curţii Supreme sau la nivelul altor instaanţe naţionale de complete specializate în cauze de corupţie?”.

Ea spune că până la termenul de 17 aprilie a primit 19 răspunsuri.

Din aceste răspunsuri, a rezultat că 13 state nu au deloc complete specializate în cauze de corupţie. Alte cinci state nu au complete specializate în cauze de corupţie la nivelul Curţii Supreme, dar la nivelul altor instanţe au complete sau judecători specializaţi în cauze de corupţie.

Austria este singurul stat UE care are astfel de completuri.

PNL a cerut Curţii Constituţionale a României să suspende procedura de judecată a cererii depuse de Florin Iordache, considerând că articolul din Regulament în temeiul căruia a fost înaintată cererea este în dezacord cu prevederile legii fundamentale, motiv pentru care liberalii au înaintat şi o sesizare de neconstituţionalitate, cu acest subiect. În 20 mai, CCR a respins însă sesizarea PNL şi a stabilit că Florin Iordache avea dreptul de a sesiza existenţa unui conflict de natură constituţională. 

 

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri