Video CCR a amânat până pe 11 februarie decizia privind pensiile magistraților: judecătorii vor timp să studieze expertiza depusă joi de ÎCCJ
Curtea Constituțională a decis vineri să amâne din nou decizia privind constituționalitatea legii care modifică pensiile magistraților. Potrivit unui comunicat transmis vineri de CCR, judecătorii spun că au nevoie de timp „pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026”. Pronunțarea pe obiecția ÎCCJ a mai fost amânată de trei ori până vineri, pe 10, 28 și 29 decembrie, ultimele două fiind cauzate de lipsa cvorumului, după ce patru judecători susținuți de PSD au ieșit de la ultima ședință și nu s-au mai întors.
ACTUALIZARE 10:32 CCR a decis amânarea deciziei până la 11 februarie. Ședința de vineri a durat mai puțin de jumătate de oră.
„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) și a unor prevederi legale incidente (art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022), în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026”, scrie în comunicatul de presă transmis vineri de CCR.
Știrea inițială.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat joi rezultatul unei „expertize independente”, în contextul contestării legii referitoare la pensiile speciale ale magistraţilor. Potrivit ÎCCJ, expertiza contabilă arată că „aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu”. Rezultatele expertizei vor fi depuse la Curtea Constituțională, care vineri se întrunește din nou pentru a dezbate legea reformei pensiilor magistraților.
CCR a amânat de trei ori pronunțarea pe această obiecție de neconstituționalitate a ÎCCJ, pe 28 și 29 decembrie 2025 din cauza lipsei de cvorum. Pentru un verdict este nevoie de minimum șase judecători. Prima amânare a Curții a fost făcută pe 10 decembrie.
Preşedinta Curţii Constituţionale, Simina Tănăsescu, a declarat, pe 29 decembrie 2025, după o nouă amânare a deciziei privind pensiile magistraților, că legal întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă din punct de vedere procedural este cerută de un judecător, iar pe fond, cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbaterii. Ea nu a confirmat, nici infirmat „nimic legat de vreo astfel de solicitare”, însă a spus, legat de solicitarea unui studiu de impact de la Guvern, că acesta nu este relevant în analiza judecătorilor în această speță.
Cei patru judecători propuși de PSD la Curtea Constituțională - Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Bogdan Licu și Mihai Busuioc - au remis luni o poziție comună după ce nu s-au prezentat la ședința la care urma să fie dezbătută legea pensiilor speciale ale magistraților. Ei susțin că prezența lor la ședința de luni „ar fi echivalat cu acceptarea unei proceduri considerate neconforme cu legea și cu regulamentul de funcționare al Curții”.
Proiectul inițial a fost respins ca neconstituțional pe 20 octombrie
Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, care a făcut parte din al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, a mai fost contestat la CCR, iar pe 20 octombrie 2025 magistraţii au stabilit că este neconstituţional, întrucât nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM.
Pe 2 decembrie, Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament pe noul proiect, avizat negativ de Consiliul Superior al Magistraturii. Proiectul stabileşte condiţiile în care se pot pensiona magistraţii şi modul de calcul al pensiilor lor.
Pe 10 decembrie, Curtea Constituţională a amânat luarea unei decizii în cazul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) privind legea care stabileşte condiţiile de pensionare pentru magistraţi, dar şi noul mod de calcul al pensiei.
La data de 5 decembrie, ICCJ a decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, pe Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
Ce prevede inițiativa legislativă
Legea prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor:
- stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii; instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;
- instituirea condiţiei de vechime în muncă de cel puţin 35 de ani;
- creşterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generaţie de magistraţi;
- introducerea unui număr rezonabil de etape de eşalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani;
- introducerea etapizată a condiţiei de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură, condiţie care va fi introdusă treptat.
Proiectul mai stabileşte un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
