Video CCR a luat decizia în cazul Legii ANI: Amendamentul „Fritz” este constituțional. Declarațiile de interese financiare, neconstituționale
Curtea Constituțională a României a luat, luni, o decizie în ceea ce privește noua Lege a integrității. Actul normativ a fost contestat printr-o sesizare comună a USR și PNL, dar și printr-o acțiune separată a președintelui Nicușor Dan. CCR a decis că așa-numitul „Amendament Fritz” este constituțional, în timp ce amendamentul care obliga partenerii de viață ai demnitarilor să publice declarații de interese financiare a fost declarat neconstituțional. În plus, și amendamentul care prevede publicarea declarațiilor de interese financiare ale demnitarilor a fost declarat neconstituțional.
Nicușor Dan invită partidele miercuri la consultări, după care ar urma să anunțe premierul desemnat să formeze un guvern (surse)
Mesajul lui Nicușor Dan pentru ministrul Nazare și noua lui soție. Președintele și partenera sa au participat la nuntă
Nicușor Dan vrea premier desemnat înainte de vizita în SUA. Negocierile pentru Guvern, în impas (surse)
Cristian Deliorga, judecător CCR, Victor Ponta și Florin Manole au zburat cu un avion privat în Grecia
Directorul Institutului de Istorie a Religiilor critică declarația lui Nicușor Dan despre „naționalismul sănătos”: „Nu pare că citește”
„Bursa de prezență”, un proiect de lege controversat care ar putea modifica alocațiile copiilor. Cine pierde și cine primește mai mult
Kelemen Hunor anunță o nouă variantă pentru formarea viitorului Guvern: „Ar exista și a treia posibilitate”
Comunicatul oficial al CCR
ACTUALIZARE 17:22 Curtea Constituțională a anunțat luni, într-un comunicat de presă, că a admis, cu unanimitate de voturi, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” din nouea Lege a Integrității este neconstituțională. De asemenea, judecătorii CCR au respins obiecția de neconstituționalitate privind aplicarea de sancțiuni demnitarilor găsiți în trecut incompatibili sau în confilict de interese, ceea ce înseamnă că așa numitul „Amendament Fritz” trece de CCR și va produce efecte după promulgarea legii.
„Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” din cuprinsul art.II pct.2 [cu referire la art.2 alin.(6) pct.43] și pct.5 [cu referire la art.4 alin.(9)], precum și dispozițiile art.II pct.2 [cu referire la art.2 alin.(6) pct.43] din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității sunt neconstituționale. De asemenea, cu majoritate de voturi, a constatat că dispozițiile art.II pct.2 [cu referire la art.2 alin.(6) pct.1-42] din legea analizată sunt neconstituționale, iar cele ale art.II pct.17 [cu referire la art.25 alin.(1) și (2)] și ale art.X alin.(1) și (2) din aceeași lege sunt constituționale în raport cu criticile formulate”, scrie CCR în comunicatul dat publicității. Mai multe detalii
Reacția AUR
ACTUALIZARE 17:00 AUR transmite, luni, că decizia CCR asupra Legii integrităţii lasă în urmă o întrebare simplă: „de ce transparenţa este prezentată drept o valoare fundamentală doar până în momentul în care începe să îi privească şi pe cei aflaţi în apropierea puterii?”. Detalii aici
Reacția lui Sorin Grindeanu
ACTUALIZARE 16:27 Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a reacționat luni la decizia CCR privind „amendamentul Fritz”, după ce Curtea Constituțională a stabilit că modificarea Legii ANI este constituțională. Grindeanu subliniat că nu va comenta decizia până la publicarea motivării, dar a punctat că, în opinia sa, formularea de „amendament Fritz” nu este corectă. Mai multe detalii aici
ACTUALIZARE 15:15 Din decizia CCR mai reiese că inclusiv publicarea declarațiilor de interese financiare ale demnitarilor a fost declarată neconstituțională, potrivit informațiilor obținute după ședința judecătorilor constituționali.
Reamintim că introducerea acestor declarații de interese financiare a fost o variantă susținută de parlamentari după ce tot CCR, anul trecut, a decis că publicarea declarațiilor de avere și interese este neconstituțională.
Demnitarii și soții sau soțiile acestora vor fi obligați doar să depună „declarația de interese financiare” la Agenția Națională de Integritate, fără ca documentele să mai ajungă în spațiul public.
CCR urmează să explice concret ce presupune decizia de luni din acest punct de vedere.
Pentru ca Legea să intre în vigoare, Parlamentul trebuie să elimine amendamentul declarat neconstituțional de CCR, iar apoi să ajungă pe masa președintelui Nicușor Dan. Acesta va avea două variante: fie promulgă Legea, fie o retrimite Parlamentului.
SURSE: CCR declară constituțional „Amendamentul Fritz”
ACTUALIZARE 15:00 Amendamentul PSD-AUR, așa-numit „Amendament Fritz”, a fost declarat constituțional de CCR, potrivit surselor Digi24. Decizia a fost luată cu 5 voturi „pentru” constituționalitate și 3 voturi „împotrivă”.
- Prevederea declarată constituțională stabilește că aleșii aflați în funcție, în cazul cărora a fost constatată definitiv incompatibilitatea sau existența unui conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi, își pierd mandatul în termen de 30 de zile.
Reacția lui Dominic Fritz, unul dintre politicienii vizați de acest amendament, poate fi citită aici.
În același timp, amendamentul referitor la declarațiile de avere ale partenerilor de viață a fost declarat neconstituțional.
În acest caz, a fost declarată neconstituțională și sintagma „relații asemănătoare acelora dintre soți”.
- Prevederea declarată neconstituțională extindea obligația de a depune declarația de interese financiare la persoanele care au „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii.
ACTUALIZARE 13:50 Simina Tănăsescu nu mai este judecător raportor pe dosarul Legii ANI, potrivit surselor Digi24. Șefa CCR a desemnat un alt judecător raportor în acest dosar, pe Csaba Asztalos.
ACTUALIZARE 12:55 Curtea Constituțională ar putea amâna decizia referitoare la Legea ANI, în condițiile în care întâlnirea dintre șefa CCR, Simina Tănăsescu, și prim-ministrul Ilie Bolojan a generat controverse în rândul judecătorilor constituționali, potrivit unor surse Digi24.
Unii judecători au cerut amânarea, în așa fel încât Simina Tănăsescu, judecător raportor pe Legea ANI, să predea dosarul unui alt judecător.
Aceleași surse au precizat că, în cadrul ședinței de luni, mai mulți judecători au cerut inclusiv sancționarea administrativă a Siminei Tănăsescu.
Pe ordinea de zi a ședinței CCR de luni se mai regăsesc și sesizările AUR privind Legea biodiversității (jalon în PNRR) și un împrumut de la BIRD.
Știrea inițială
Ședința Curții este programată să înceapă la ora 11:00.
Amendamentul privind sancțiunile pentru aleșii aflați în funcție
Una dintre principalele mize ale contestațiilor vizează caracterul retroactiv al unor sancțiuni, prin ceea ce a fost numit Amendamentul „Fritz”.
Prevederea contestată stabilește că aleșii aflați în funcție, în cazul cărora a fost constatată definitiv incompatibilitatea sau existența unui conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi, își pierd mandatul în termen de 30 de zile.
Contestatarii invocă încălcarea articolului 15 din Constituție, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor. Aceștia susțin că noua lege nu poate introduce sancțiunea pierderii mandatului pentru fapte și situații juridice care s-au încheiat sub legislația anterioară.
Prevederea a fost interpretată ca vizându-l în special pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, dar și alți aleși locali aflați în situații similare.
Declarațiile de avere ale partenerilor de viață
A doua miză importantă privește obligația partenerilor de viață ai demnitarilor de a depune declarații de avere și de interese, prin ceea ce a fost numit Amendamentul „Grădinaru”.
Noua lege extinde această obligație la persoanele care au „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii. Contestatarii susțin că legea nu definește suficient de clar această sintagmă, de exemplu prin stabilirea duratei conviețuirii sau a existenței unei gospodării comune.
În opinia președintelui și a parlamentarilor care au contestat legea, publicarea nominală a averilor unor persoane private, care nu ocupă funcții publice, reprezintă o ingerință disproporționată în viața privată și poate încălca standardele CJUE și CEDO.
Măsura a fost interpretată politic drept una care o vizează pe partenera președintelui Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru.
Actul normativ, legat de fondurile din PNRR
Legea integrității reprezintă un jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență și trebuie promulgată până la 31 august.
Social-democrații acuză USR și PNL că, prin sesizarea depusă la CCR, blochează primirea a 771 de milioane de euro din fonduri europene pentru a-și proteja liderii.
Contestatarii resping acuzațiile și susțin că integritatea nu poate fi asigurată printr-o lege pe care o consideră neconstituțională. Aceștia afirmă că o lege cu probleme de constituționalitate ar putea pune oricum în pericol îndeplinirea jalonului în relația cu Comisia Europeană.
Contestațiile apar în contextul în care, în mai 2025, CCR a limitat deja caracterul public al unor informații privind familia din declarațiile de avere.
Agenția Națională de Integritate și experții anticorupție avertizează că reducerea transparenței privind averile poate afecta angajamentele internaționale asumate de România în relația cu OCDE, GRECO și Comisia Europeană, inclusiv în cadrul Raportului privind Statul de Drept.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News