CCR: Legea securității cibernetice este neconstituțională

Data publicării:
ccr ciocanel mic ccr ro-1

Legea securității cibernetice este una dintre cele trei legi din aşa-numitul pachet „Big Brother”. Prin acest act normativ mai multe instituţii ale statului ar avea acces liber la datele stocate de furnizorii de internet şi telefonie, fără însă a avea nevoie de acceptul unui judecător. 

Pe de altă parte, SRI susţine că este necesară o astfel de lege în contextul creşterii ameninţărilor informatice.

Alte două legi, cea privind reţinerea datelor, aşa-zisa lege „Big Brother” şi cea privind cartelele preplătite, au fost declarate neconstituţionale de către judecătorii Curţii, pentru că încălcau drepturile omului.

PNL a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu Legea securității cibernetice, pe motiv că încalcă drepturile la viață privată în spațiul virtual. PNL a contestat cu precădere art.17 din lege.

CE PREVEDE LEGEA SECURITĂȚII CIBERNETICE

- deţinătorii de infrastructuri cibernetice trebuie „să acorde sprijinul necesar, la solicitarea motivată a SRI, MApN, MAI, ORNISS, SIE, STS, SPP, CERT-RO şi ANCOM, în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu ce le revin acestora şi să permită accesul reprezentanţilor desemnaţi în acest scop la datele deţinute, relevante în contextul solicitării";

- legea elimină necesitatea unui mandat judecătoresc;

- legea nu specifică ce formă legală trebuie să aibă această solicitare şi ce elemente trebuie să conţină şi nici situaţiile în care poate fi făcută;

- legea se aplică doar persoanelor juridice publice şi private, nu şi simplilor cetăţeni care deţin un calculator sau o reţea;

- legea stabileşte un cadru de lucru pentru prevenirea unor incidente şi atacuri cibernetice care implică structuri ale statului român şi cadrul de acţiune în cazul unui astfel de atac;

- legea înfiinţează un Sistem Naţional de Securitate Cibernetică, reunind toate instituţiile cu atribuţii în domeniu, de la servicii secrete la autorităţi din telecomunicaţii. Acest Sistem este condus de un Consiliu, condus la rândul său de consilierul Preşedintelui României pe siguranţă naţională şi cel al premierului României din acelaşi domeniu, ca preşedinte respectiv vicepreşedinte.

- coordonarea tehnică a acestui Sistem şi a Consiliului este asigurată de SRI, care devine „autoritate naţională în domeniul securităţii cibernetice". Celelalte servicii secrete şi cele două ministere de securitate naţională (MAI şi MApN) au însă responsabilitatea asupra securităţii cibernetice a propriilor sisteme electronice;

- deţinătorii de infrastructuri cibernetice au obligaţia să îşi asigure măsurile de securitate proprii.

ProiectuL de lege privind securitatea cibernetică a României a fost inițiat de Guvern și adoptat în Camera Deputaților tacit la 16 septembrie 2014. Senatul, for decizional, l-a adoptat la 19 decembrie 2014 cu 92 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere.

Proiectul de lege adoptat de Senat, AICI

Criticile PNL

- legea acordă acces nelimitat şi nesupravegheat la toate datele informatice deţinute de persoane de drept public şi privat unor instituţii.

- legea, "un cec în alb care poate fi folosit de serviciile de informaţii pentru a controla orice persoană de drept privat (SRL, SA, PFA, ONG) care deţine un sistem informatic (calculator, smartphone)".

- potenţial de abuzuri enorm.

- legea propune o serie de măsuri care limitează dreptul la viaţă privată în zona digitală.

- legea spune că furnizorii de servicii trebuie să permită instituţiilor statului (servicii, în special) acces în baza unei simple solicitări motivate, or, potrivit Codului de procedura penală, orice acces la sistemele informatice (unde sunt stocate datele informatice) se poate face doar cu autorizarea unui judecător.

- în lege scrie că SRI se ocupă de domeniul securităţii cibernetice, în timp ce UE propune în directiva sa ca instituţiile care să se ocupe de securitatea cibernetică să fie un organism civil, care să funcţioneze integral pe baza controlului democratic şi nu ar trebui să desfăşoare activităţi în domeniul informaţiilor.

- legea nu prevede nicio interdicţie cu privire la interceptarea comunicaţiilor protejate prin legi speciale.

Reacția PNL după decizia Curții: Să nu punem carul înaintea boilor

„Suntem convinși că putem oferi garanții constituționale și pentru dreptul la viață, și pentru viață privată, și pentru corespondența privată. Putem oferi în mod egal garanții constituționale pentru absolut toate drepturile fundamentale”, a declarat, imediat după anunțul deciziei CCR, Alina Gorghiu, copreședintele PNL.

Hibele pe fond ale legii sunt surmontabile, a spus Alina Gorghiu, reamintind că textul nu a avut parte de o dezbatere în Camera Deputaților.

„Avem toată disponibilitatea să ne așezăm la dialog, cu tot ce înseamnă factori de decizie – parlament, guvern, servicii de informații. Toți cei care au un punct de vedere sunt bineveniți, noi vom fi acolo, le vom discuta și vom avea grijă să îndeplinească aceste legi criteriul pe care l-am menționat: garanții că drepturile fundamentale ale cetățenilor din România nu sunt încălcate, indiferent de ce drept vorbim. Și atunci, o să avem un consens, legea va fi elaborată, va trece de votul Parlamentului și nimeni n-o va contesta”, a arătat Alina Gorghiu. „Nu cred însă că o asemenea lege trebuie discutată în acest moment emoțional, ci va trebui discutată foarte riguros și foarte pragmatic, pentru că altfel ne vom afla în aceeași situație”, a adăugat, însă, liderul PNL.

„Nu vreau să punem carul înaintea boilor”, a spus Alina Gorghiu, întrebată dacă PNL va accepta ca o parte din date să poată fi obținute și fără mandat de la judecător.

Alte reacții


„Efectul principal este că în momentul de față avem un vid legislativ în domeniu, în mod practic înseamnă că serviciile de informații care trebuie să se ocupe preponderent să prevină să se întâmple așa ceva, nu au suficiente instrumente de tip juridic”, a spus la Digi24 Georgian Pop, președintele Comisiei de control al SRI.

„Rolul nostru, al politicienilor, este să le oferim aceste instrumente de tip juridic pentru a-și face treaba, dar și să găsim echilibrul corect între nevoia de a asigura securitatea cetățenilor și, pe de altă parte, libertățile fundamentale”, a punctat Georgian Pop. „Este o obligație a noastră să găsim formulele legislative, astfel încât necesitatea de a avea astfel de legi să fie armonizate cu cerințele CCR”, a mai spus Georgian Pop.

„Cred că până la urmă, uitându-ne și la ce s-a întâmplat în Franța, cred că cu toții trebuie să ne propunem să menţinem și să ne conservăm stilul de viaţă, să putem comunica liber, să nu fie nimeni intruziv cu viaţa noastră, dar să mergem la magazin, în parc cu copiii fără frică, să nu ne uităm peste umăr că un terorist ar putea să atenteze la viața noastră (...) toate lucurile astea sunt importante și cred că trebuie să găsim un echilibru corect”, a precizat Georgian Pop.

 El a estimat că la începutul acestei sesiuni parlamentare pachetul de legi ar putea fi rediscutat.  

„CCR şi-a respectat deciziile pe care le-a dat înainte, nu a vrut să se dezică”, a comentat la Digi24 Gheorghe Iancu, profesor de drept constituțional.

Există în Constituție posibilitatea să se restrângă exercitarea unor drepturi în anumite situații”, a arătat Gheorghe Iancu, enumerând câteva dintre aceste situații: siguranța în securitatea națională, ordinea, morala, sănătatea, instrucția penală etc. „Cred că judecătorii, chiar dacă nu sunt specialişti în drept constituțional, ştiu că există un art. 53 din Constituție care poate să ducă la restrângerea prin lege a exercitării unor drepturi, adică cele pe care trebuie să le respectăm şi pe care CCR a admis sesizarea, adică libertatea de exprimare, dreptul la informație, dreptul la viaţă intimă ş.a.m.d”, a explicat profesorul Gheorghe Iancu.  

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri