Sari la conținut

Legile justiției. Consiliul Europei: E nevoie de avizul Comisiei de la Veneția

Secretarul general al Consiliului Europei cere autorităţilor de la Bucureşti să revină asupra schimbărilor din Justiţie adoptate de Parlament. Oficialul a trimis o scrisoare preşedintelui României prin care îl roagă să ceară Comisiei de la Veneţia o opinie asupra legilor justiţiei. 

Nobel Peace Prize Award Ceremony, Oslo

FOTO: Gulliver/ Getty Images

Thorbjorn Jagland, secretarul general al Consiliului Europei, spune că motivele de îngrijorare sunt legate de Consiliul Superior al Magistraturii, dar și de statutul judecătorilor și procurorilor și organizarea sistemului judiciar.

Oficialul spune că e nevoie să ceară, fără întârziere, avizul necesar al Comisiei de la Veneția, care ar trebui să ofere claritate cu privire la compatibilitatea acestelor legi cu standardele statului de drept. 

Secretarul general al Consiliului Europei dă asigurări în scrisoarea adresată preşedintelui României că a urmărit „cu atenţie procesul legislativ care a dus săptămâna aceasta la adoptarea de către parlamentul român a trei texte referitoare la justiţie (Consiliul Superior al Magistraturii, statutul judecătorilor şi procurorilor şi organizarea judiciară)” şi că „este conştient că aceste reforme sunt discutate pe larg de către cei interesaţi şi de societatea românească în general”.

Joi, ambasadorii a șapte state UE și-au exprimat îngrijorarea legată de modificările aduse legilor Justiției în România. Avertismentul a fost semnat de ambasadorii țărilor: Germania, Franţa, Olanda, Belgia, Suedia, Danemarca, Finlanda.

Cu înjurături şi fluierături, parlamentarii puterii au terminat de votat joi schimbările controversate din Justiţie. Trei legi au trecut de ei în nici două săptămâni. Opoziţia se plânge că nu a avut şansă să facă opoziţie şi a trecut la ironii.

Departamentul American de Stat şi zeci de mii de protestatari le-au atras atenţia că schimbările pot pune piedici luptei cu corupţie. Noile legi spun că şeful statului poate refuza o singură dată, şi cu explicaţii, numirea procurorilor-şefi, prevăd înfiinţarea unui departament special care să ancheteze magistraţii şi obligaţia statului de a se îndrepta împotriva unui judecător sau procuror care a greşit în timpul unei anchete.