CSM respinge o acţiune disciplinară a Inspecţiei Judiciare împotriva procurorului Marius Iacob

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a respins marţi una dintre acţiunile discplinare formulate de Inspecţia Judiciară împotriva procurorului şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Marius Iacob. El era acuzat de IJ că a delegat un procuror şef serviciu, respectiv pe Carmen Simona Ricu, să reprezinte DNA într-un proces care avea ca obiect suspendarea ordinului prin care procurorul Mihaiela Moraru Iorga a fost suspendată din DNA. CSM a respins acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară şi în cazul procurorului Carmen Simona Ricu.

Citiţi şi: De ce a pierdut Tăriceanu prezidenţialele după ce Firea a intrat în joc 

„Respinge acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva pârâtului Marius Constantin Iacob, procuror şef adjunct al DNA, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. g) şi m) teza a II-a din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ca neîntemeiată”, se arată în decizia Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a CSM.

Aceasta este una dintre cele două acţiuni disciplinare declanşate de Inspecţia Judiciară împotriva lui Marius Iacob, fostul adjunct al Laurei Codruţa Kovesi atât la DNA, cât şi la Parchetul General.

În dosarul în care s-a pronunţat marţi CSM, Iacob este acuzat de Inspecţia Judiciară că a încălcat mai multe dispoziţii, delegând un procuror şef serviciu, respectiv pe Carmen Simona Ricu, să reprezinte DNA în procesul civil având ca obiect suspendarea ordinului prin care procurorul Mihaiela Moraru Iorga a fost suspendată din DNA.

CSM a respins ca neîntemeiată şi acţiunea disciplinară formulată de IJ împotriva procurorului Carmen Simona Ricu.

În cel de-al doilea dosar, Marius Iacob este cercetat disciplinar de Inspecţia Judiciară alături de fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi, pentru „nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa, constând  în aceea că a efectuat acte de urmărire penală fără a formula declaraţie de abţinere, deşi se afla, în mod vădit, în situaţia de incompatibilitate prevăzută de art. 64 alin.1 lit. f, cu referire la art. 65  alin.1 şi art. 66 Cod procedură penală”.

Sursa: News.ro