Curtea de Apel București a admis, marți, acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție și obligă Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Cererea de chemare în judecată, semnată de președinta Înaltei Curți Lia Savonea, a fost înregistrată pe 30 martie și soluționată la primul termen de judecătoarea Ramona Bușu, scrie Agerpres.
Termen de 10 zile și sancțiuni pentru întârziere
CAB a stabilit că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să execute decizia în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă, sub sancțiunea unor penalități de 1% pe zi de întârziere și a unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de neexecutare.
- „Respinge ca neîntemeiate excepţiile invocate de către pârâţi. Admite cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată, formulată de către reclamanta Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Ministerul Finanţelor.
- Obligă pârâţii la emiterea actelor administrative şi efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptăţite, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul, precum şi la punerea la dispoziţia reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante respective, sub sancţiunea unei penalităţi în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere.
- Stabileşte un termen de executare de 10 zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, sub sancţiunea aplicării dispoziţiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004. Aplică pârâţilor Guvernul României şi Ministerul Finanţelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin prezenta. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii”, este soluția CAB.
Dispute privind bugetul și plata restanțelor
Proiectul de buget transmis Parlamentului prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, cu circa 50% mai mult față de anul anterior, sumă destinată inclusiv plății drepturilor restante rezultate din hotărâri judecătorești.
Restanțele provin din decizii prin care, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au majorat salariile judecătorilor și procurorilor cu 25%, cu aplicare retroactivă din 2018.
Guvernul a decis însă amânarea unor plăți, redirecționând fonduri către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei.
Argumentele Înaltei Curți
În acțiunea în instanță, Înalta Curte a susținut că neplata sumelor restante încalcă dreptul de proprietate al magistraților și principiul separării puterilor în stat.
În cererea de chemare în judecată, Înalta Curte susţinea că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care deţin titluri executorii neexecutate de peste zece ani.
Totodată, instanţa supremă acuza Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat şi subminează legitimitatea instanţelor.
Acțiunea în instanță vine după o plângere prealabilă transmisă de Lia Savonea către Guvern, în care erau criticate măsuri legislative privind magistrații, inclusiv reducerea pensiilor.
Editor : Ana Petrescu
