Sari la conținut

De ce nu sunt recuperați banii din prejudiciile pentru abuz în serviciu?

Instituţiile statului acceptă să fie jefuite de angajaţi fără să riposteze. Din neglijenţă sau cu rea-intenţie, spune procurorul şef al DNA. Laura Codruţa Kovesi a explicat că de cele mai multe ori, instituţiile refuză să se constituie părţi civile în dosarele în care angajaţi sau şefi sunt trimişi în judecată pentru abuz în serviciu. Mai mult decât atât, instituţiile nu fac nimic nici să recupereze, pe cale administrativă, banii pierduţi în urma unor greşeli care nu sunt considerate infracţiuni. Concluziile reies dintr-un raport al DNA privind abuzul în serviciu.

Procurorii anticorupţie au analizat zeci de dosare de abuz în serviciu în care, în ultimii ani, judecătorii au dictat condamnări definitive. Aşa au descoperit că, nu de puţine ori, instituţiile refuză să ceară, în cadrul procesului, recuperarea prejudiciului produs de angajaţi.

„Astfel de decizii sunt de neconceput, astfel de decizii validează abuzul ca fiind un comportament acceptat”, spune Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef al DNA.

Au fost chiar situaţii sancţionate penal drept favorizare. S-a întâmplat în cazul fostului director al Inspectoratului de Stat în Construcţii care, în 2012, a încercat să scoată instituţia din procesul fostului premier Adrian Năstase cu doar câteva zile înainte de decizia definitivă. Adrian Balaban Grăjdan a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu suspendare. Începând din 2016, judecătorii constituţionali au restrâns situaţiile în care funcţionarii pot fi judecaţi penal.

Decizia Curţii Constituţionale, care a stabilit că doar încălcarea unei legi sau a unei ordonanţe de guvern atrage răspunderea penală a unui funcţionar public, a dus anul trecut la închiderea a 275 de anchete, în care procurorii estimau un prejudiciu de 148 de milioane de euro.

„Ne putem firesc o întrebare, în câte din aceste dosare clasate de procurori în temeiul deciziei Curții Constituționale celelalte instituții au demarat proceduri pentru recuperarea prejudiciului, pentru a stabili răspunderea disciplinară, administrativă sau civilă, aşa cum spune CCR?”, declara săptămâna trecută Laura Codruța Kovesi.

Clasarea acestor anchete vine în contextul în care, tot anul trecut, în dosarele de abuz în serviciu trimise în judecată a fost contabilizat un prejudiciu de 95 de milioane de euro.