Sari la conținut

Detector de minciuni pentru polițiștii cu probleme psihice?

Testările psihologice la care sunt supuşi angajaţii MAI sunt evazive şi irelevante, spun specialiştii. Procedura este neschimbată de 30 de ani şi întrebările la care trebuie să răspundă poliţiştii, o dată la trei ani, nu pot identifica tulburări psihice, recunosc şi reprezentanţii MAI. Psihologii spun, acum, că ar trebui introdusă testarea anuală cu detectorul de minciuni.

Ministrul de interne încearcă să afle unde s-a greşit şi cum de a fost posibil ca bărbatul care la sfârşitul săptămânii trecute a agresat doi copii să se ascundă atâţia ani în uniforma de poliţist. De-a lungul timpului, împotriva agentului ar fi existat mai multe plângeri. Cu toate astea el a rămas în Poliţie. A trecut fără probleme testele psihologice, ultimul în 2014, iar caracterizările şi calificativele obţinute au fost peste medie.

Cât de des ar trebui testat psihologic un poliţist? Este întrebarea pe care şi-o pun acum şefii agentului anchetat pentru pedofilie.

Legea nu stabileşte clar.

Dumitru Coarnă, președintele unui sindicat al polițiștilor, consideră că polițistul ar trebui să treacă mai des pe la cabinet „când psihologul sau şeful de departament constantă că sunt câteva elemente de comportament care ar trebui să fie cumva corectate”.

Dacă şefilor bărbatului de 45 de ani nu li s-a părut nimic suspect, agentul în cauză a fost testat conform legii o dată la trei ani. Şi nici atunci cu rigoare, spune un fost psiholog criminalist.

- Testele acestea nu sunt atât de dure, spune Liviu Chesnoiu, fost psiholog criminalist.
- Sunt întrebări generale?
- Da, sunt nişte teste şi dacă sunt ceva elemente mai... nu ştiu cum, se insistă, dacă nu...

Problema este că pedofilii reuşesc uneori să îşi ascundă foarte uşor deviaţiile de comportament, spun psihologii. Testările oamenilor în uniformă sunt făcute după şabloane şi legi vechi. În Germania sau Statele Unite ale Americii, poliţiştii înfruntă anual un test cu detectorul de minciuni.

„La șase luni, hai să zicem o dată pe an, dacă noi îi băgăm la poligraf şi vedem ce şi cum, poligraful e ca o sabie a lui Damocles”, spune Liviu Chesnoiu.

Problemele testărilor psihologice din poliţie nu sunt noi. Un caz zguduitor de acum şase ani nu a produs efecte nici acum, deşi un poliţist a ucis doi oameni şi rănit şase într-un atac armat de la un coafor din centrul Bucureştiului. Agentul nu trebuia să deţină armă şi nici nu fusese testat de psihologi.

Au urmat, de atunci, mai multe sinucideri ale unor polițiști.

Acum, Ministerul de Interne pune întrebări punctuale, dar nu vorbeşte despre schimbarea modului general de examinare.

„Ministrul a cerut șefului Poliției ca până miercuri să comunice răspunsurile la câteva întrebări. Cât de serioase au fost ultimele testări ale acestui agent? Când a fost ultima testare psihologică a acestuia? Cum a fost posibil ca nimeni să nu sesizeze acest comportament?”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog.

„În realizarea evaluărilor psihologice se utilizează baterii de probe, de teste, care sunt stabilite ţinând cont de recomandările comisiei de specialitate din cadrul Colegiului Psihologilor din România. Aceste teste utilizate de psihologii din Poliţia Română nu pot identifica tulburări psihice. Ultima testare a persoanei în cauză a avut loc în 2014”, a răspuns, câteva ore mai târziu, Georgian Drăgan, purtător de cuvânt al Poliției Române.

Altă problemă scoasă la iveală de acest caz grav este intenţia puterii care vrea să schimbe Codul Penal pentru ca filmările camerelor de supraveghere să nu mai fie acceptate ca probe la procese. Tocmai imagini de acest fel i-au ajutat însă pe colegii poliţistului anchetat pentru pedofilie să îl recunoasă şi să îl demaşte. Şeful Serviciului Omoruri de la Poliţia Capitalei avertiza încă de luna trecută că anchetatorii ar lucra mult mai greu dacă magistraţii ar fi obligaţi să ignore un capitol important al dovezilor.

„De curând a fost condamnat, a fost trimis în judecată de mai mult timp de Parchetul Tribunalului București, un pedofil, care timp de 6 ani a acostat copii de 6-8 ani pe stradă și cărora le-a făcut diverse avansuri cu tentă sexuală. Marea majoritate a probelor pe marea majoritate a faptelor le-au constituit camerele de supraveghere. Sunt martorul ideal, perfect obiectiv. La acel pedofil, şi pedofilia e infracțiune cu grad de repetabilitate foarte mare, a nu-l prinde la timp implică automat ca alți copii să fie abuzați. Excluderea camerelor de supraveghere din mijloacele de proba ar duce înapoi sistemul judiciar cu 20 de ani”, spunea Radu Gavriș, șef serviciul Omoruri de la Poliția Capitalei.