UPDATE. ÎCCJ a decis, luni, sesizarea Curții de Justiție a UE (CJUE) în dosarul fostului ministru Constantin Niță cu trei întrebări, în urma cărora să verifice, printre altele, dacă decizia CCR pe completurile specializate încalcă o directivă europeană privind combaterea fraudelor. Procesul e suspendat.
Judecătorii Instanței supreme vor trimite la CJUE trei întrebări în dosarul fostului ministru al Energiei, Constantin Niță, în urma cărora vor să verifice, printre altele, dacă decizia Curții Constituționale pe completurile specializate încalcă sau nu o directivă europeană privind combaterea spălării banilor, respectiv Directiva 2017/1371 a Parlamentului European privind combaterea fraudelor.
„Articolul 19, alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 325, alin. (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolul 4 din Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene prin mijloace de drept penal, elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătorești, Curtea Constituțională a României, care impune trimiterea spre rejudecare a cauzelor de corupție soluționate într-o perioadă determinată și care se află în faza apelului, pentru neconstituirea la nivelul instanței supreme de completuri de judecată specializate în această materie, deși recunoaște specializarea judecătorilor care le-au compus”, este prima întrebare.
A doua întrebare către Curții de Justiție a UE se referă la art. 2 din Tratatul privind UE și la art. 47 alin. 2 din Carta drepturilor fundamentale ale UE. Întrebarea este dacă acestea trebuie interpretate în sensul că se opun constatării de către un organ exterior puterii judecătorești „a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secții a instanței supreme (completuri compuse din judecători în funcție, care la momentul promovării îndeplineau inclusiv condiția specializării solicitată pentru a promova la secția penală a instanței supreme)”.
O altă întrebare cu care Înalta Curte de Casație și Justiție vrea să sesizeze CJUE este aceea dacă „aplicarea prioritară a dreptului UE trebuie interpretată în sensul că permite instanței naționale să înlăture aplicarea unei decizii a instanței de contencios constituțional, pronunțată într-o sesizare vizând un conflict contituțional, obligatorie în dreptul național”.
Avocatul fostului ministru Constantin Niță a spus, luni, în instanță, că nu este de acord cu trimiterea întrebărilor către CJUE, în schimb procurorul DNA a precizat că cererea este admisibilă.
Săptămâna trecută, magistrații instanței supreme au decis sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, în dosarul lui Darius Vâlcov, cu privire la patru întrebări privind o decizie a CCR și au dispus suspendarea judecării apelului până la soluționarea cererii de acest for.
Redactare G.M.
Sursa: Mediafax
