Cauzele aflate pe rolul SIIJ vor fi transmise parchetelor competente, iar soluțiile deja date în dosarele instrumentate de Secție vor fi verificate, se arată în proiectul de lege ce vizează desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), publicat, marți, de MJ:
Potrivit Expunerii de motive a proiectului de act normativ, cauzele aflate pe rolul Secției, precum și dosarele soluționate, se transmit, în termen de cinci zile de la data intrării în vigoare a legii, parchetelor competente, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
„Actele de procedură îndeplinite în aceste cauze anterior intrării în vigoare a legii, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, rămân valabile. Pentru respectarea principiului subordonării ierarhice a procurorilor în cadrul Ministerului Public proiectul prevede (art. 1 alin. 5) că soluțiile dispuse de procurorii Secției, care anterior intrării în vigoare a legii nu au făcut obiectul controlului ierarhic, sunt supuse după această dată controlului exercitat de procurorul general al PÎCCJ, regula fiind incidentă atât în cazul controlului exercitat din oficiu, cât și în cazul controlului exercitat la sesizare (plângere)”, se arată în proiectul de lege inițiat de Ministerul Justiției.
Actele și măsurile ce vor fi efectuate după desființarea Secției vor fi supuse controlului ierarhic potrivit regulilor stabilite în Codul de procedură penală, motiv pentru care proiectul nu cuprinde reguli cu privire la acestea.
„Posturile aflate în schema de funcții și de personal a Secției la data intrării în vigoare a legii rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind redistribuite în cadrul celorlalte secții ori în cadrul altor parchete, în funcție de necesități. Procurorii din cadrul Secției, inclusiv procurorul șef adjunct, revin la parchetele de unde provin. De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii îşi redobândesc gradul profesional de execuție şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție”, se arată în Expunerea de motive.
Proiectul conține și texte privind competența de efectuare a urmăririi penale în cauzele care sunt în prezent de competența SIIJ. Astfel, este necesară o intervenție legislativă care să prevadă expres faptul că „de la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupție și infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt săvârșite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ceilalți judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii”.
Proiectul de lege privind desființarea SIIJ va fi transmis marți CSM, care va da aviz în cazul actului normativ.
