Reprezentanții DIICOT arată că dosarul legat de azilele din Bihor, în care Viorel Pașca, printre alții, este acuzat de trafic de persoane, a generat în spațiul public „declarații cu caracter politic” care „inoculează ideea că o anchetă penală este un spectacol, o demonstrație de forță sau un instrument folosit pentru a produce efecte politice”. DIICOT respinge aceste acuzații și subliniază că ele reprezintă „o intervenție directă” într-o cauză penală aflată în plină derulare, ce depășește „dreptul legitim al oricărui cetățean de a critica o instituție a statului”.
„Respingem categoric astfel de afirmații, care, sub aparența unei simple opinii publice, inoculează ideea că o anchetă penală este un „spectacol”, o demonstrație de forță sau un instrument folosit pentru a produce efecte politice. Ele constituie o intervenție directă a unor oameni politici într-o cauză penală aflată în plină derulare, făcută exact în perioada în care instanța urma să se pronunțe asupra cererilor DIICOT de luare a unor măsuri preventive”, a transmis DIICOT, joi seară, printr-un comunicat.
DIICOT arată că este vorba despre „folosirea vizibilității politice pentru a arunca asupra unei anchete penale concrete o umbră de suspiciune, înainte ca un judecător să analizeze probele și să se pronunțe asupra solicitărilor formulate de procurori”.
„Este inacceptabil ca, într-o cauză penală gravă, care privește suspiciuni de trafic de persoane și posibila exploatare a unor persoane vulnerabile, dezbaterea publică să fie deturnată de la fapte, victime și proceduri judiciare către asocieri politice gratuite. Astfel de afirmații nu servesc aflării adevărului, nu protejează persoanele vătămate și nu contribuie la o dezbatere democratică onestă. Ele inoculează, în schimb, ideea că activitatea DIICOT, o instituție cu peste 20 de ani în lupta directă cu criminalitatea organizată, ar trebui privită cu neîncredere”, mai subliniază reprezentanții parchetului specializat.
Instituția subliniază că „prudența și responsabilitatea discursului public ar fi trebuit să fie obligatorii” în cazul dosarului azilelor de la Bihor.
„De această dată, miza nu mai este doar comentarea unui litigiu cu implicații politice, ci o anchetă penală aflată în curs, privind persoane vulnerabile (...) Justiția nu se face prin comunicate politice, postări pe rețele sociale sau declarații cu miză electorală. Dacă există nemulțumiri față de o măsură procesuală, acestea se discută în fața judecătorului, pe baza probelor și a legii. Nu prin etichetări publice, nu prin ironii și nu prin insinuări care urmăresc să creeze presiune asupra procurorilor și judecătorilor”, potrivit sursei citate.
DIICOT mai menționează că un stat democratic nu poate funcționa „dacă orice anchetă incomodă este prezentată ca răfuială politică, orice măsură procesuală este calificată drept spectacol, iar orice intervenție a justiției este tratată ca un atac”.
„Solicităm, așadar, tuturor actorilor politici să se abțină de la declarații care pot afecta desfășurarea unei anchete în curs, pot exercita presiune asupra instanței chemate să decidă asupra măsurilor preventive și pot compromite, în ochii publicului, activitatea instituțiilor judiciare.
Astfel de declarații, făcute public înainte ca un judecător să se pronunțe în cauză, nu au legătură cu grija pentru adevăr, pentru legalitate sau pentru persoanele vătămate. Au legătură cu miza politică și electorală a momentului, iar justiția nu trebuie transformată în instrument de luptă politică”, este concluzia parchetului.
Redăm, integral, comunicatul DIICOT:
„În ultimele zile, spațiul public a fost marcat de o serie de declarații cu caracter politic referitoare la o anchetă penală în derulare a DIICOT, privind suspiciuni de trafic de persoane și exploatarea unor persoane vulnerabile într-un centru din județul Bihor.
Respingem categoric astfel de afirmații, care, sub aparența unei simple opinii publice, inoculează ideea că o anchetă penală este un „spectacol”, o demonstrație de forță sau un instrument folosit pentru a produce efecte politice. Ele constituie o intervenție directă a unor oameni politici într-o cauză penală aflată în plină derulare, făcută exact în perioada în care instanța urma să se pronunțe asupra cererilor DIICOT de luare a unor măsuri preventive.
Nu este vorba despre dreptul legitim al oricărui cetățean de a critica o instituție a statului. Este vorba despre folosirea vizibilității politice pentru a arunca asupra unei anchete penale concrete o umbră de suspiciune, înainte ca un judecător să analizeze probele și să se pronunțe asupra solicitărilor formulate de procurori. Este un mesaj de subminare a credibilității anchetatorilor și, implicit, de presiune asupra instanței chemate să decidă.
Este inacceptabil ca, într-o cauză penală gravă, care privește suspiciuni de trafic de persoane și posibila exploatare a unor persoane vulnerabile, dezbaterea publică să fie deturnată de la fapte, victime și proceduri judiciare către asocieri politice gratuite. Astfel de afirmații nu servesc aflării adevărului, nu protejează persoanele vătămate și nu contribuie la o dezbatere democratică onestă. Ele inoculează, în schimb, ideea că activitatea DIICOT, o instituție cu peste 20 de ani în lupta directă cu criminalitatea organizată, ar trebui privită cu neîncredere.
Este tipul de conduită care validează transferarea unor dispute, ce ar trebui tranșate exclusiv în cadrul procedurilor judiciare, către spațiul public, cu scopul de a eticheta anticipat un act de justiție drept nedrept, abuziv sau exagerat, înainte ca instanța să se fi pronunțat.
Diferența este că, de această dată, miza nu mai este doar comentarea unui litigiu cu implicații politice, ci o anchetă penală aflată în curs, privind persoane vulnerabile. Cu atât mai mult, prudența și responsabilitatea discursului public ar fi trebuit să fie obligatorii.
Justiția nu se face prin comunicate politice, postări pe rețele sociale sau declarații cu miză electorală. Dacă există nemulțumiri față de o măsură procesuală, acestea se discută în fața judecătorului, pe baza probelor și a legii. Nu prin etichetări publice, nu prin ironii și nu prin insinuări care urmăresc să creeze presiune asupra procurorilor și judecătorilor.
Atacurile tot mai frecvente și tot mai dure la adresa justiției nu sunt un fenomen colateral. Ele sunt profund nocive pentru o societate democratică. Erodează încrederea publică în instituțiile care trebuie să rămână independente de calculul electoral și lovesc direct în fundamentul statului de drept: separația reală, nu doar declarativă, între puterea politică și autoritatea judecătorească.
Un stat democratic nu poate funcționa dacă orice anchetă incomodă este prezentată ca răfuială politică, orice măsură procesuală este calificată drept spectacol, iar orice intervenție a justiției este tratată ca un atac. O asemenea logică transformă justiția în teren de confruntare electorală și pune o presiune nepermisă asupra celor chemați să aplice legea.
DIICOT își desfășoară activitatea în cadrul legal, sub controlul instanțelor judecătorești. Cererile formulate de procurori sunt analizate de judecători independenți, iar persoanele vizate de anchetă beneficiază de toate garanțiile procesuale prevăzute de lege. Acesta este cadrul firesc într-un stat de drept. Solicităm, așadar, tuturor actorilor politici să se abțină de la declarații care pot afecta desfășurarea unei anchete în curs, pot exercita presiune asupra instanței chemate să decidă asupra măsurilor preventive și pot compromite, în ochii publicului, activitatea instituțiilor judiciare.
Astfel de declarații, făcute public înainte ca un judecător să se pronunțe în cauză, nu au legătură cu grija pentru adevăr, pentru legalitate sau pentru persoanele vătămate. Au legătură cu miza politică și electorală a momentului, iar justiția nu trebuie transformată în instrument de luptă politică.
Protejarea independenței justiției nu este o opțiune, ci o condiție esențială pentru funcționarea unei democrații”
Editor : M.G.
