Sari la conținut

DNA cere pedeapsă cu executare pentru Ludovic Orban

Procurorii DNA au cerut luni condamnarea lui Ludovic Orban la o pedeapsă cu executare, pentru că şi-a folosit funcţia politică şi a acţionat cu intenţie când a cerut 50.000 de euro de la Urdăreanu ca să îşi susţină campania electorală în calitate de candidat PNL la Primăria Bucureşti. Ludovic Orban a arătat că nu este vinovat şi vrea să i se facă dreptate, iar cu mâna pe Biblie spune că nu a vrut să beneficieze de o finanţare ilegală. Instanţa supremă a încheiat judecarea pe fond a dosarului şi va pronunţa sentinţa în 31 ianuarie, potrivit News.ro.

Ludovic Orban PNL agerpres septembrie 2015-1

Foto: Agerpres

Completul de trei judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a judecat ultimul termen din dosarul în care fostul deputat Ludovic Orban este acuzat de folosire a influenţei în scopul obţinerii unor foloase necuvenite în calitate de candidat PNL la Primăria Bucureşti.

Procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie prezent la şedinţa de judecată le-a cerut judecătorilor să îl condamne pe Orban la o pedeapsă cu executare, orientată spre mediu, pentru fapta de care este acuzat, arătând că aceasta intră în categoria faptelor care pun în pericol ordinea socială, iar fostul deputat a acţionat cu intenţie directă.

Magistratul DNA a precizat că Orban şi-a folosit influenţa politică, iar probele din dosar arată acesta a comis fapta de care este acuzat. Procurorul a mai solicitat ca instanţa să dispună şi o pedeapsă complementară, respectiv să i se interzică drepturile de a fi ales şi de a ocupa o funcţie publică.

Acesta a mai arătat că nu poate fi reţinut în apărarea lui Orban că nu cunoştea noua lege de finanţare a partidelor politice şi că nu ştia că nu avea voie să primească bani în numerar pentru finanţarea campaniei, în condiţiile în care acesta, în calitate de parlamentar, a participat la elaborarea legii. Procurorul a precizat că, potrivit declaraţiilor lui Orban, acesta este în politică din 1990 şi din 1993 a avut funcţii de conducere în partid, deci nu poate susţine că nu cunoştea prevederile legale.

Avocatul lui Ludovic Orban au cerut achitarea acestuia, arătând că fostul deputat nu şi-a folosit influenţa politică, ci a avut o discuţie amicală despre proiectele Bucureştiului. Acesta a arătat că omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu l-a contactat pe Orban, a organizat întâlnirea cu acesta şi a premeditat înregistrarea discuţiei. Mai mult, cu acea înregistrare, Urdăreanu a urmărit să îşi rezolve o problemă judiciară, el fiind cercetat penal într-un alt dosar.

Fostul deputat Ludovic Orban a arătat, în ultimul cuvânt, că nu a săvârşit infracţiunea de care este acuzat şi nu şi-a folosit funcţia de vicepreşedinte al PNL în discuţia cu Urdăreanu.

"Am vorbit de pe poziţia oamenilor care se ştiu de zece ani şi de pe poziţia de candidat la Primăria Capitalei. (…) Am recunoscut că, în momentul în care i-am pus întrebarea «te gândeşti dacă poţi să-mi dai şi mie un şut un fund», la finalul discuţiei a zis că discutăm peste o săptămână. Ne-am văzut peste trei săptămâni (…), a fost exact ca prima întâlnire”, a spus Orban în faţa instanţei.

Fostul deputat a precizat că nu el a avut iniţiativa întâlnirii cu Urdăreanu şi nici nu a deschis discuţia despre bani.

"Nu înţeleg de unde Urdăreanu şi Parchetul au scos 50.000 de euro. (…) Poate m-am gândit la 50 de milioane de euro. (…) El m-a întrebat dacă-i vreau cash. (…) Nicăieri în stenograme nu rezultă că eu aş fi avut intenţia să beneficiez de aceşti bani ilegal”, a mai arătat Orban în declaraţia sa.

El a precizat că procurorii au încercat să spună că banii erau pentru Cozmin Guşă şi Sorin Oanea, de la Realitatea TV şi B1 TV, iar aceştia au dat declaraţii de martor la solicitarea DNA, nu a lui.

Orban a mai spus că, pentru a arăta că a vrut să ia bani ilegal, procurorii DNA au susţinut că aceşti bani urmau să-i dea televiziunilor Realitatea şi B1.

"Vă spun cu mâna pe Biblie că nu am vrut niciun moment să beneficiez de o finanţare ilegală. (…) Din 1993 am girat funcţii publice, am fost un exemplu de legalitate şi corectitudine. (…) Făceam audiente de două sau trei ori pe săptămână, sute de audienţe. Nu cred că aţi auzit de vreo suspiciune. (…) Sunt un om simplu, care a plecat de jos”, a adăugat Orban.

Acesta a mai arătat că, în timp ce alţii şi-au continuat nestingheriţi activitatea după ce au fost puşi sub acuzare, el a renunţat aproape la orice când a fost începută urmărirea penală în cazul său.

"Nu mi-am depus candidatura la Parlament, am anunţat că nu voi mai candida până nu voi fi achitat. (…) Respect puterea judecătorească, capacitatea de a face dreptate. Vă cer să-mi faceţi dreptate şi să restabiliţi adevărul, să constataţi că sunt nevinovat”, a mai spus Orban. 

Instanţa a încheiat judecarea pe fond a dosarului lui Orban şi a anunţat că va pronunţa sentinţa peste două săptămâni, pe 31 ianuarie.

Ludovic Orban a fost trimis în judecată în 17 mai 2016, de procurorii DNA, care l-au acuzat că şi-a folosit influenţa pentru a obţine foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului, la data de 1 martie, Orban, atunci prim-vicepreşedinte al PNL, l-a contactat pe omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, solicitându-i sprijin financiar pentru campania electorală pentru alegerile locale din vara anului 2016, în care deputatul fusese nominalizat pentru a candida la funcţia de primar al Capitalei.

În 20 martie, când s-a întâlnit cu omul de afaceri, Orban i-ar fi cerut 50.000 de euro în numerar, “nu în vreo modalitate legală, precum şi cu depăşirea plafonului stabilit prin Legea finanţării partidelor politice”, cerând ca banii să ajungă la persoane cu funcţii de decizie în cadrul a două posturi de televiziune pentru promovarea imaginii sale, potrivit DNA.

Omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, deţinătorul firmei UTI, a declarat, la începutul lunii noiembrie 2016, în faţa instanţei supreme, că cei 50.000 de euro pe care i-a cerut Ludovic Orban în martie ar fi urmat să ajungă în mică parte la televiziuni, cei mai mulţi fiind solicitaţi, în nume privat, de Sorin Oancea de la B1 TV şi Cozmin Guşă de la Realitatea TV.

Ulterior, Sorin Oancea a arată că nu i se pare în regulă “să te joci cu astfel de afirmaţii” şi că dosarele pe care le are Urdăreanu l-au determinat să facă nişte declaraţii pentru care va răspunde.

În 11 aprilie 2016, ziua în care a fost pus sub control judiciar, Orban a anunţat că îşi retrage candidatura la Primăria Capitalei şi demisionează din funcţiile de prim-vicepreşedinte PNL şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, el rămânând deputat până la încheierea mandatului, în decembrie. 

Surse judiciare au declarat, pentru News.ro, că omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, patronul grupului de firme UTI, l-a denunţat pe Ludovic Orban la DNA, apoi l-a înregistrat din proprie iniţiativă şi a dus înregistrările la procurori pentru susţinerea afirmaţiilor sale.

Omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu este judecat, din decembrie 2015, în dosarul în care este acuzat şi primarul municipiului Iaşi, Gheorghe Nichita, pentru fapte de corupţie privind un contract de management al traficului în Iaşi, în valoare de aproape 70 de milioane de lei, atribuit asocierii UTI - SC Information Business Consulting SRL în schimbul a 10 la sută din valoarea contractului.

După ce a fost pus sub acuzare de către procurorii DNA, Tiberiu Urdăreanu a colaborat cu anchetatorii, în speranţa că va primi o pedeapsă mai mică. Aşa ar fi ajuns Urdăreanu să îl denunţe pe Ludovic Orban, iar pentru a avea dovada acuzaţiilor la adresa deputatului liberal, atunci candidat al PNL la Primăria Capitalei, l-a înregistrat când acesta spunea că ar avea nevoie de 50.000 de euro pentru campania sa electorală, au mai spus sursele citate.

 
Pe aceeași temă