DNA, despre noile coduri: Există un risc major ca eficienţa investigaţiilor în cauzele de corupţie să fie semnificativ diminuată

Conducerea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) se arată îngrijorată de eventuala intrare în vigoare, forma adoptată de Parlament în 2009, respectiv 2010, a prevederilor Noului Cod Penal şi ale Noului Cod de Procedură Penală la data de 1 februarie 2014.

„Pentru a evita producerea acestor efecte, DNA şi DIICOT au formulat o serie de propuneri, pe care le-au înaintat Ministerului Justiţiei în cursul lunii noiembrie 2013, în vederea iniţierii unui act normativ care să modifice prevederile care pot să genereze obstacole în combaterea faptelor de corupţie. Până în acest moment, Direcţia Naţională Anticorupţie nu a primit un răspuns oficial cu privire la propunerile formulate”, se arată în comunicatul DNA transmis joi.

Potrivit DNA, şi Raportul tehnic privind progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (M.C.V) al Comisiei Europene, dat publicităţii la data de 22 ianuarie, face referire atât la îngrijorările exprimate de cele două instituții raportat la restricțiile privind noile metode de investigare, cât și la scurtarea perioadei de prescripție a răspunderii penale în procesele aflate în desfășurare.

Cu două zile înainte de anunțata intrare în vigoare a noilor coduri - Codul penal și Codul de procedură penală, și preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cere de urgenţă modificarea lor.

Codul penal şi Codul de procedură penală intră în vigoare la 1 februarie, a anunţat ieri premierul Victor Ponta, care i-a cerut ministrului Justiţiei să spună „pe parcurs” dacă este nevoie de vreo intervenţie a Executivului. Primul ministru nu a anunţat că Guvernul ar modifica, miercuri, unele prevederi din acest document.

Temerile DNA

DNA a detaliat o parte din situaţiile care ar fi riscante pentru eficienţa investigaţiilor în cauzele de corupţie.

- Intrarea în vigoare a noului Cod penal în forma actuală ar înlătura răspunderea penală a unor persoane acuzate de săvârşirea infracţiunii de înşelăciune care a produs consecinţe deosebit de grave.

- Dispoziţiile referitoare la efectuarea urmăririi penale in personam sunt neclare cu privire la momentul la care trebuie să îi fie adusă la cunoştinţă suspectului această calitate, ceea ce ar atrage imposibilitatea folosirii tehnicilor speciale de investigaţie.

- Prevederile noului Cod de procedură penală lipsesc de eficienţă corpul de specialişti care funcţionează în cadrul organelor de urmărire penală, în condiţiile în care rapoartele de constatare întocmite de aceştia nu ar mai avea o valoare probatorie proprie, fiind obligatorie înlocuirea lor cu un raport de expertiză.

- Normele tranzitorii nu cuprind prevederi referitoare la măsurilor de supraveghere autorizate potrivit legii vechi şi care sunt în curs şi nu reglementează situaţia persoanelor împotriva cărora s-a dispus începerea urmăririi penale potrivit vechilor dispoziţii, ceea ce va genera dificultăţi de interpretare în practică. Astfel, interceptarea convorbirilor telefonice este înlocuită cu instituţia supravegherii tehnice, iar regimul interceptărilor efectuate până în prezent în raport cu noua instituţie nu este suficient reglementat.

Documentul intergral al DNA, aici.