Ministerul Justiției a făcut luni, 2 februarie, propunerea oficială pentru funcția de procuror general al României. Cristina Chiriac vine la șefia Ministerului Public de la conducerea serviciului teritorial Iași al Direcției Naționale Anticorupție (DNA). În cadrul interviului, Cristina Chiriac a vorbit despre motivele pentru care a ales să candideze pentru funcția de procuror general, cum ar trata lipsa de resursă umană din parchete și ce decizii ar lua pentru a evita situațiile în care dosare penale ajung la prescripție.
„Candidez pentru funcția de procuror general din convingerea că experiența mea managerială și profesională poate fi valorificată pentru consolidarea funcționării instituției într-un context dificil și în continuă schimbare (...) Proiectul este construit în jurul unei nevoi reale: Consolidarea Ministerului Public ca instituție stabilă, coerentă și eficientă, într-un context marcat de presiuni crescute, deficit de resurse și așteptări sociale cât mai mari”, a transmis Cristina Chiriac, în timpul interviului de săptămâna trecută.
CITEȘTE ȘI: Cine va prelua șefia Parchetului General, DNA și DIICOT. Propunerile ministrului Justiției
Cristina Chiriac a susținut în fața comisiei de interviu pentru selecția procurorilor-șefi că are 17 ani vechime în funcția de procuror.
Între 2010 și 2015, Cristina Chiriac a fost procuror în cadrul Parchetelor de pe lângă Judecătoriile Bârlad și Vaslui.
Începând cu august 2015, Cristina Chiriac a intrat în DNA Iași, iar din 2022 a devenit procuror-șef serviciu în cadrul DNA Iași.
De ce a ales-o ministrul Justiției pe Cristina Chiriac
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a subliniat motivele pentru care a ales-o pe Cristina Chiriac în detrimentul contracandidatului Bogdan Ciprian Pîrlog:
- „doamna procuror dispune de o experiență profesională vastă și de înalt nivel, dublată de o pregătire juridică remarcabilă, precum și de reale aptitudini manageriale. Acestea sunt demonstrate atât prin activitatea desfășurată într-o funcție de conducere în cadrul DNA, cât și prin conținutul proiectului prezentat, al lucrărilor depuse și al susținerilor formulate în fața comisiei de interviu;
- -demonstrează o capacitate deosebită de a valorifica, inclusiv în plan managerial, experiența vastă dobândită în cadrul PÎCCJ, DIICOT și DNA, prin identificarea și promovarea utilizării instrumentelor moderne, de natură tehnică, în activitatea de urmărire penală, corelată cu o abordare strategică orientată spre eliminarea avantajelor economice rezultate din săvârșirea infracțiunilor de corupție și a celor asimilate acestora;
- a acordat o importanță deosebită managementului cunoașterii și comunicării directe, demonstrând capacitatea de a mobiliza eficient resursele disponibile, cu prioritate pe cele umane, precum și de a valorifica în mod strategic avantajele competitive ale PÎCCJ, în vederea plasării acestei structuri de parchet într-o nouă etapă de dezvoltare și consolidare instituțională;
- -proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de procuror general al PICCJ, precum și interviul susținut în fața comisiei de interviu, au evidențiat o viziune clară asupra rolului conducerii Ministerului Public, subliniind legătura indestructibilă dintre calitatea actului de justiție și calitatea managementului instituțional. Doamna procuror a arătat că rolul conducerii nu se limitează la îndeplinirea formală a atribuțiilor de coordonare, ci implică asumarea unui leadership activ, capabil să stabilească obiective clare, să definească priorități operaționale și să asigure implementarea coerentă a politicilor instituționale la toate nivelurile ierarhice;
- -doamna procuror Cristina Chiriac manifestă o preocupare deosebită pentru asigurarea independenței operaționale a procurorilor, considerată un pilon fundamental al statului de drept și o condiție esențială pentru menținerea încrederii în Ministerul Public. Aceasta susține rolul activ al instituției în dezbaterile privind cadrul legislativ referitor la statutul procurorului și independența acestuia, precum și promovarea unei culturi organizaționale bazate pe etică, integritate și responsabilitate profesională, arătând că rolul procurorilor cu funcții de conducere în gestionarea riscurilor de integritate trebuie realizat într-un mod care să nu afecteze independența procurorilor din subordine”
Ce a mai spus Cristina Chiriac în timpul interviului
În cadrul prezentării proiectului cu care candidează, actuala șefă a DNA Iași a vorbit despre motivele pentru care încrederea românilor în activitatea procurorilor a scăzut.
„Scăderea încrederii este determinată de percepția unei reacții insuficiente sau neconvingătoare în situații de interes public major, deficiențe în comunicarea instituțională, gestionarea neadecvată a situațiilor de criză, lipsa unor explicații prompte și coerente în cazul în care sunt formulate critici privind conduita și profesionalismul procurorilor”, potrivit Cristinei Chiriac.
În același timp, Cristina Chiriac a subliniat că intenționează să „convingă procurorii să își asume” o funcție de conducere în cadrul parchetelor, în condițiile în care există un deficit din acest punct de vedere, „printr-un dialog sincer și cu garanții instituționale că respectivul manager va fi susținut”.
Ea a mai fost întrebată de ministrul Justiției, Radu Marinescu, cum ar aborda problema prescripției răspunderii penale.
„Celeritatea soluționării dosarelor penale constituie o problemă a Ministerului Public. Trebuie să se facă o analiză cât mai strictă a stocului de dosare care există în lucru și să fie prioritizate acele dosare care au un probatoriu aproape de final, pentru a fi soluționate cât mai repede, fără întârzieri nejustificate”, a răspuns Cristina Chiriac.
Aceasta a mai indicat că ar folosi „cât mai eficient instituția acordului de recunoaștere a vinovăției”.
„Aș dispune o analiză a modului în care procurorii înregistrează dosarele, în sensul de a da eficiență dispozițiilor procesual penale cu privire la îndeplinirea condițiilor pe care o sesizare trebuie să o îndeplinească, pentru a evita înregistrarea plângerilor neconforme și efectuarea de acte de urmărire penală într-un dosar care nu are absolut nicio finalitate. Aș utiliza principiul oportunității, în cazul în care acțiunea penală nu este justificată de un interes public, această acțiune nu mai trebuie exercitată, în cazurile prevăzute de lege”, a mai adăugat Cristina Chiriac.
În opinia ei, procurorii ar trebui să acorde „o atenție mai aplecată” asupra cauzelor de evaziune fiscală, spălarea banilor, corupție sau infracțiunile cu impact mediatic major.
„Trebuie utilizate toate instrumentele disponibile pentru ca aceste infracțiuni să fie investigate într-un termen rezonabil și cu consecințe pentru infractorii care au săvârșit aceste infracțiuni”, a adăugat șefa DNA Iași, care candidează în prezent pentru funcția de procuror general.
Ce avere a declarat Cristina Chiriac în 2024
Potrivit ultimei declarații de avere, din 2024, Cristina Chiriac deține, alături de soțul judecător, 14 terenuri în județele Iași și Vaslui. Ea a mai declarat că deține un apartament în Iași și un apartament și două case de locuit în Vaslui.
Actuala șefă a DNA Iași a menționat că deține o colecție de bijuterii și ceasuri în valoare de 6.500 de euro. Cristina Chiriac arăta în ultima declarație de avere că are 110.000 de euro în bănci sau fonduri de investiții, dar și un împrumut de aproximativ 80.000 de euro scadent în 2046.
La capitolul venituri, Cristina Chiriac a arătat în documentul citat că a încasat într-un an aproximativ 63.000 de euro ca salariu.
Editor : M.G.
