Ministerul Justiției a făcut luni, 2 februarie, propunerea oficială pentru funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Viorel Cerbu a vorbit pe larg în cadrul interviului susținut săptămâna trecută despre fenomenul corupției și a punctat că, printre obiectivele pe care și le-a propus, se numără transformarea parchetului anticorupție într-un „partener social”.
Viorel Cerbu, actual procuror-șef adjunct al DNA, a intrat în magistratură la finalul anului 1996, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, după cum a relatat în fața comisiei de interviu.
CITEȘTE ȘI: Cine va prelua șefia Parchetului General, DNA și DIICOT. Propunerile ministrului Justiției
Ulterior, a trecut prin mai multe parchete din București: Parchetul de pe lângă Tribunalul București, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și Parchetul General.
În cadrul Parchetului General a lucrat la secția judiciară și secția de urmărire penală, urmând ca în anul 2000 să intre în secția de combatere a criminalității organizate și anticorupție.
Începând cu anul 2004, Viorel Cerbu a lucrat în cadrul DNA, unde a avut și funcții de conducere. Ulterior, între 2013 și 2019, a lucrat în DIICOT în secția de combatere a traficului de droguri.
Între 2019 și 2022 a fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, iar din vara anului 2023 s-a întors în DNA.
De ce a fost ales Viorel Cerbu la șefia DNA
Ministerul Justiției a motivat propunerea pentru funcția de procuror-șef DNA, astfel:
- „Este un procuror cu o experiență profesională foarte bogată, având realizări deosebite, atât în funcții de execuție, cât și în funcții de conducere în cadrul Direcției Naționale Anticorupție;
dispune de o bună capacitate de a valorifica, inclusiv în plan managerial, experiența multilaterală dobândită în cadrul DNA, PICCJ, DIICOT, inclusiv prin identificarea avantajelor utilizării în cadrul urmăririi penale a instrumentelor moderne, de natură tehnică, în combinație cu urmărirea eliminării avantajelor economice derivate din săvârșirea infracțiunilor de corupție și a celor asimilate acestora;
-îmbină cu măiestrie experiența și cunoștințele din domeniul urmăririi penale cu cele de management judiciar și conștientizează necesitatea adaptării Ministerului Public la continua evoluție a infracționalității, prin utilizarea metodelor și mijloacelor moderne în combaterea infracționalității economico-financiare și în recuperarea produsului infracțiunii;
din planul de management și din interviul susținut în fața Comisiei de interviu au fost apreciate direcțiile de acțiune pentru limitarea drastică a fenomenului corupției, printre care: abordarea integrată a fenomenului prin eforturi conjugate ale tuturor instituțiilor responsabile și prin utilizarea eficientă a datelor disponibile; întărirea capacității de detectare și investigare a faptelor de mare corupție, inclusiv prin prioritizarea domeniilor cu grad ridicat de risc și impact social major; implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor, urmată de comunicarea cu celeritate a acestora către organele de urmărire penală, fără interferențe în cercetarea penală și în procesul de justiție; corectarea mecanismelor legislative și administrative care întârzie realizarea actului de justiție în ceea ce privește corupția, cu respectarea separației puterilor în stat și a normelor constituționale; asigurarea transparenței în achizițiile publice, inclusiv în domeniul apărării naționale;
din proiectul de management și interviul susținut în fața Comisiei de interviu a rezultat acuratețea politicii de resurse umane care se referă la creșterea performanței DNA, prin asigurarea unui nivel ridicat de exigență în cadrul procedurilor de recrutare și selecție a personalului, precum și promovarea imaginii DNA în vederea creșterii nivelului de atractivitate pentru posturile vacante existente în organigrama instituției”
Ce a spus Viorel Cerbu în timpul interviului
În timpul interviului, Viorel Cerbu a punctat că atribuțiile DNA „sunt de maximă actualitate, chiar de importanță strategică pentru societate”.
Ulterior, Viorel Cerbu a subliniat că „valoarea supremă a unei organizații sau instituții sunt oamenii”.
„Îi pot mobiliza și motiva să continuăm împreună, să dezvoltăm valorile instituției și să creștem eficiența muncii noastre”, a adăugat Cerbu.
Printre obiectivele pe care le are în cazul în care va fi numit procuror-șef al DNA, acesta a menționat următoarele: creșterea eficienței de utilizare a resurselor umane, prin întărirea rolului procurorilor cu funcții de conducere, dar și repartizarea echilibrată a dosarelor.
În același timp, Viorel Cerbu consideră că trebuie schimbată percepția publică a DNA, din „instituție de forță” în imaginea „unui partener social, prezent acolo unde sunt așteptările cetățenilor și care reușește să tragă la răspundere persoanele vinovate”.
Procurorul a vorbit și despre prevenție și despre nevoia de a „prezerva rezistența funcționarilor la corupție”.
„Suntem un fel de spitalul Fundeni, când nu mai ai nimic de făcut trebuie să intervenim noi ca ultimă redută, însă prevenția poate să fie mult mai eficientă și să împiedice ca lucrurile să agraveze atât de mult încât să se ajungă la conduite infracționale”, a adăugat acesta.
Viorel Cerbu a mai punctat că, în ultima perioadă, atenția DNA „a fost canalizată spre dosare prioritare, dosare cu impact social major”.
Ce avere are Viorel Cerbu
Potrivit ultimei declarații de avere, depusă în anul 2024, Viorel Cerbu deține două terenuri în Argeș și un apartament în București.
Acesta a mai declarat trei automobile, fabricate în 2015, respectiv 2020.
Viorel Cerbu arăta că are două împrumuturi, de 50.000 de lei, respectiv 27.622 de euro, scadente în 2027 și 2026.
Procurorul a avut un venit anual de 382.000 de lei.
Editor : M.G.
