EXPLICAŢII. Procurorii invocă decizia CCR pentru clasarea dosarului OUG 13

Parchetul General invocă, în motivarea soluției de clasare a dosarului privind OUG 13, considerente care apar în decizia Curții Constituționale a României pronunțată în urma sesizării privind existența unui conflict juridic de natură constituțională dintre Guvernul României și DNA, arătând că aspectele sesizate "nu pot face obiectul activității de cercetare penală".

Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus luni clasarea dosarului privind adoptarea de către Guvern a Ordonanței 13 prin care erau aduse mai multe modificări Codurilor penale.

PÎCCJ menționează, într-o serie de precizări transmise presei, o parte dintre considerentele reținute în motivarea deciziei.

"Curtea Constituțională, în cadrul procesului de examinare a cererii, a analizat actele de sesizare și actele procesuale emise, statuând în decizia nr. 68 din data de 27.02.2017 cu privire la 'faptele reclamate și cele reținute în ordonanța procurorului de caz', că 'toate elementele prezentate drept elemente materiale constitutive ale infracțiunilor imputate nu constituie altceva decât aprecieri personale sau critici ale autorilor denunțului cu privire la legalitatea și oportunitatea actului adoptat de Guvern. Astfel, circumstanțele adoptării actului normativ, luările de poziție publice contradictorii ale ministrului justiției și ale prim-ministrului, urmate de decizia adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal și a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, constituie, în mod evident, aspecte privind legalitatea și oportunitatea adoptării actului criticat, care nu pot intra în sfera de competență a procurorilor, respectiv nu pot face obiectul activității de cercetare penală'", precizează PÎCCJ.

De asemenea, procurorii fac trimitere la faptul că nicio normă legală sau constituțională nu obligă Executivul să-l informeze pe președintele României cu privire la ''intențiile'' sale în sensul includerii pe ordinea de zi a unei ședințe de Guvern a actelor normative supuse adoptării și nici să informeze Parlamentul cu privire la ''intenția'' sa de a adopta ordonanțe de urgență.

"Or, raportat la starea de fapt descrisă în denunțul formulat și reținută în ordonanța de începere a urmăririi penale emisă de organul judiciar, potrivit căreia 'în mod deliberat ministrul justiției a dezinformat Parlamentul României cu privire la intențiile lui a promova acte normative [...] prin procedura ordonanței de urgență' și că 'în mod deliberat, prim-ministrul României și ministrul justiției l-au dezinformat pe Președintele României, înaintea ședinței de Guvern că nu aveau intenția să treacă pe ordinea de zi cele două ordonanțe', Curtea constată că 'datele inexacte' se referă la necomunicarea unor intenții, care, în viziunea autorilor denunțului și a organului judiciar, se convertește în 'dezinformare'. Nicio normă legală sau constituțională nu obligă Guvernul să-l informeze pe Președintele României cu privire la 'intențiile' sale în sensul includerii pe ordinea de zi a unei ședințe de Guvern a actelor normative supuse adoptării și nici să informeze Parlamentul cu privire la 'intenția' sa de a adopta ordonanțe de urgență. (...) 'pentru alte trei infracțiuni, respectiv infracțiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri, prevăzută de art.259 alin.(1) și (2) din Codul penal, infracțiunea de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri, prevăzută de art.275 din Codul penal, și pentru infracțiunea de fals intelectual, prevăzută de art.321 din Codul penal... pentru care s-a dispus extinderea... nu sunt de natură a schimba starea de fapt și de drept a cauzei și, implicit raționamentul Curții Constituționale în analiza și soluționarea conflictului juridic de natură constituțională dintre Ministerul Public și Guvern'", se mai arată în comunicatul citat.

În acel context, CCR a decis că DNA "și-a arogat competența de a efectua o anchetă penală într-un domeniu care excedează cadrului legal", adaugă PÎCCJ.

"Având în vedere cele mai sus expuse, procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică au apreciat că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 16 a. 1 lit. b teza I-a cu privire la infracțiunile de prezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului prev. de art. 8 al. 1 lit. b din Legea 115/1999, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri prev. de art. 259 al. 1 și 2 C.p, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri prev. de art. 275 C.p și fals intelectual prev. de art. 321 C.p, motiv pentru care, în temeiul art. 315 al. 1 C.p.p și au dispus clasarea cu privire la acestea", precizează Parchetul General.