Fiul disidentului Gheorghe Ursu: Justiţia trebuie să aibă curajul să facă dreptate

Data publicării:
gh ursu

Gheorghe Ursu s-a născut în Basarabia, la Soroca, în 1926. A făcut carieră în Bucureşti, ca inginer constructor, însă a intrat în atenţia represiunii comuniste, după ce a început să critice regimul.

Majoritatea bancurilor mele sunt la adresa directă a lui Ceauşescu, a micului Stalin”, spunea Gheorghe Ursu.

Inginerul avea legături cu scriitori şi cu artişti, iar securiştii erau mereu pe urmele lui. Disidentul a reuşit chiar să trimită trei scrisori către postul Europa Liberă. Ştiind că este filat, îşi nota gândurile într-un jurnal de care mai ştia numai familia sa.

„Se aduc la noi 1.200 de Trabanturi pe an. Înseamnă că o să-mi vină rândul în 1997-1998, dar eu sunt foarte fericit”, mai spunea Gheorghe Ursu.

Calvarul a început în ziua când o colegă de serviciu i-a găsit jurnalul şi l-a dat pe mâna securităţii. Pe 21 septembrie 1985, Gheorghe Ursu a fost luat de acasă şi dus în penitenciarul bucureştean din Calea Rahovei, unde a început chinul. Călău i-ar fi fost Marin Pârvulescu, ofiţer de securitate. Marian Cliţă, un deţinut de drept comun, a servit drept complice.

După ce a fost zdrobit în bătaie, disidentul a fost abandonat două zile fără îngrijiri medicale. Abia a treia zi a fost dus la spital, însă era prea târziu.

„Cei de la securitate, când l-au transferat pe Gheorghe Ursu în arestul direcţiei generale a miliţiei, l-au transferat scriptic. Au transferat răspunderea, dar legătura între miliţie şi securitate era indisolubilă în acele vremuri”, a explicat Dan Voinea, procurorul dosarului lui Gheorghe Ursu.

După 1989, trei persoane au fost condamnate în dosarul Gheorghe Ursu: Tudor Stănică, şeful miliţiei din Capitală, Mihai Creangă, adjunctul său, şi Marian Cliță, colegul de celulă al disidentului. Fiecare a primit 20 de ani de închisoare. Stănică nu a stat nici măcar o zi după gratii, din motive medicale, iar fostul său subaltern a scăpat după 10 ani. Cliță a ieşit după 9 ani, pentru bună purtare. Marian Pârvulescu, ofiţerul de securitate care l-a anchetat direct pe Gheorghe Ursu, nu a fost nici o clipă tras la răspundere.

Marin Pârvulescu a acceptat să discute cu reporterul Digi24 numai în sala de şedinţă a instanţei. A spus că dacă nu va fi judecat acum, cu siguranţă va avea parte de judecata divină.

Pe 2 octombrie, Tribunalul Teritorial Militar Bucureşti trebuie să decidă dacă fostul ofiţer de securitate va fi cercetat sau nu pentru moartea lui Gheorghe Ursu.

Andrei Ursu, fiul disidentului, a venit special în România, din Statele Unite, unde este stabilit după anul 1989, pentru termenul din 2 octombrie.

Andrei Ursu: Este o ruşine pentru justiţia românească să înmormânteze dosarul acum după atâtea eforturi

Pârvulescu l-a anchetat și în stare de libertate aproape un an, înainte să fie arestat. În momentul în care au constatat că nu vor obține lărgirea acestor învinuiri de propagandă împotriva orânduirii socialiste asupra prietenilor lui, pe care nu a acceptat să îi divulge, l-au arestat și au hotărât să continuie cercetarea pentru lămurirea legăturilor cu aceste alte personalități cu concepții dușmănoase”, a povestit, în exclusivitate pentru Digi24 Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu.

Acesta a apreciat curajul celor care au acceptat să povestească tot ce știau despre tatăl său, despre cum a fost tratat, dar și despre Marian Pârvulescu.

Au fost nenumărate probe împotriva securității și a lui Pârvulescu. Sunt acum peste 20 de mărturii care trimit direct la Pârvulescu și la oamenii lui, ale colegilor de celulă și chiar ale oamenilor din sistem, paznici care au avut curaj să spună că era scos în fiecare zi la anchetă”, a mai spus acesta.

Fiul disidentului a povestit torturile prin care a trecut tatăl său: „A fost schingiuit, pus la izolare severă, legat cu lanţuri de pereţi, cu cătuşe la mâini, în picioare, timp de trei zile, bătut cu şpiţul în burtă. Tortură pe motive politice”.

Vom merge mai departe, vom încerca să se facă dreptate. Este un caz nu numai esenţial pentru familia noastră, dar e un caz emblematic. Este o ruşine pentru justiţia românească să-l înmormânteze (n.r. dosarul) acum după atâţia ani în care s-au făcut eforturi, au fost oameni curajoşi care au spus adevărul. E cazul să se trezească puţin justiţia din România, să aibă curajul să îşi asume responsabilitatea de a face dreptate şi de a urma legea internaţională. Justiţia românească trebuie să îşi spele onoarea”, a mai declarat Andrei Ursu, în studioul Digi24.

Acesta a afirmat că singura sa dorință este ca oamenii care l-au torturat pe tatăl său să răspundă în fața legii.

Nu-mi dau seama dacă este cazul de privare de pensii. Oamenii aceștia trebuie să răspundă conform legii pentru ce au făcut. Să fie condamnați penal, să ajungă la închisoare pentru tortură pe motive politice”, a mai spus acesta.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri