Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit "clar" că justiţia din Franţa nu a procedat "corect" în dosarul privind mandatul european de arestare pe numele lui Paul-Philippe al României, a transmis, luni, ministrul Alina Gorghiu.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiţiei, CJUE s-a pronunţat, luni, în procedura întrebărilor preliminare cu care a fost sesizată de către instanţa din România în cazul extrădării lui Paul-Philippe al României.
"Statul român a avut dreptate. CJUE a stabilit clar că justiţia din Franţa nu a procedat corect în dosarul privind mandatul european de arestare pe numele fugarului Paul-Philippe al României. Mulţumesc tuturor instituţiilor române şi celor care au înţeles că fenomenul fugarilor trebuie tratat serios, indiferent de statul care trebuie să îi predea. Mesajul meu ca ministru este că, din respect pentru justiţia din România, fiecare fugar trebuie adus înapoi în ţară, trebuie să-şi execute pedeapsa în penitenciarele din România. Vă asigur că vom continua să facem orice demers necesar pentru ca justiţia să meargă până la capăt", a declarat Alina Gorghiu.
Ministerul Justiţiei arată că, la data de 30 aprilie, Curtea de Apel Braşov a depus la CJUE o cerere de decizie preliminară, adresând întrebări care vizează aspecte privind respectarea legislaţiei UE în materia mandatului european de arestare în cazul predării lui Paul-Philippe al României. Luni, CJUE a publicat hotărârea, scrie Agerpres.
Conform comunicatului citat, CJUE a stabilit că refuzul executării mandatului de către o autoritate de executare nu atrage refuzul de către un alt stat membru. Fiecare autoritate de executare trebuie să facă propria analiză în care să fie avute în vedere şi motivele de refuz invocate anterior. Concomitent, autoritatea emitentă poate menţine validitatea mandatului european, după efectuarea propriei analize cu privire la motivele de refuz invocate.
Totodată, s-a stabilit că decizia Comisiei de Control a fişierelor Interpol (CCF) nu poate justifica, în sine, refuzul executării mandatului, dar poate fi luată în considerare la fundamentarea deciziei. Ulterior deciziei de refuzare a predării, autoritatea emitentă poate decide cu privire la validitatea mandatului fără a fi necesară sesizarea CJUE, cu excepţia cazului în care decizia care va trebui adoptată nu este supusă unei căi de atac.
Executarea mandatului nu poate fi refuzată pe motiv că procesul verbal de depunere a jurământului de un judecător din completul care a soluţionat cauza internă nu poate fi găsit sau a fost depus numai la numirea în calitate de procuror, a mai decis CJUE.
Autoritatea emitentă nu poate participa în calitate de parte la procedura privind executarea mandatului, iar autoritatea de executare nu poate refuza predarea întemeindu-se pe condiţiile de detenţie de care a luat la cunoştinţă fără consultarea statului emitent. Nu poate fi avut în vedere un standard mai ridicat în materie de condiţii de detenţie decât cel garantat de normele internaţionale, a mai explicat CJUE.
"Hotărârea CJUE interpretează dreptul UE aplicabil în speţă, nu îl aplică efectiv. Dar interpretarea este obligatorie pentru toate statele membre. Statul român va comunica această decizie extrem de importantă către instanţa din Malta, aceasta urmând să se pronunţe referitor la predarea fugarului Paul-Philippe al României", a evidenţiat Ministerul Justiţiei.
Paul-Philippe al României se află în acest moment în Malta, unde aşteaptă, sub control judiciar, decizia definitivă cu privire la predarea sa.
În 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a condamnat definitiv, în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa, pe Paul al României la trei ani şi patru luni de închisoare şi pe omul de afaceri Remus Truică la şapte ani de închisoare cu executare.
Editor : A.P.
