Sari la conținut

Guvernul Grindeanu, izolat. Cum a reacţionat până acum sistemul judiciar

Tentativele Guvernului Grindeanu de a modifica fără vreo dezbatere Codul Penal şi de a emite ordonanţă de urgenţă pentru graţiere au stârnit reacţii în sistemul judecătoresc. Procurori-şefi, parchete, instanţe, asociaţii ale magistraţilor au criticat categoric lipsa de transparenţă a Guvernului Grindeanu.

Dragnea_GRINDEANU_00_INQUAM_Octav_Ganea

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Consiliul Superior al Magistraturii va analiza până în 27 ianuarie solicitarea Ministerului Justiţiei de avizare a proiectelor de ordonanţă de urgenţă privind modificarea Codurilor penale şi graţierea unor pedepse. Documentele au fost trimise spre analiză instanţelor şi parchetelor din ţară, asociaţiilor profesionale şi vor fi colectate punctele de vedere. Între timp, reacţiile din sistem nu au încetat să se succeadă. Le prezentăm în cele ce urmează.

Parchetul general

În comunicatul de presă remis de Parchetul General pr fondul tentativelor Guvernului Grindeanu de a modifica substanţial legile Justiţiei se arată, printre altele, că: „Având în vedere prevederile constituţionale, precum şi dimensiunea consecinţelor adoptării acestor reglementări, apreciem că nu se justifică urgenţa promovării acestor acte normative printr-o ordonanţă a Guvernului, cu atât mai mult cu cât nu au fost în prealabil consultate într-o manieră transparentă entităţile implicate în aplicarea lor”. 

Punctul de vedere oficial al instituţiei a fost însoţit şi de poziţii publice exprimate de procurorul general, Augustin Lazăr. Proiectul de lege privind amnistia și grațierea este „penibil”, susţine acesta. Magistratul mai adaugă că se induce ideea în societate că românii nu pot avea încredere în Justiție, pentru ca social-democrații să vină cu „actul de clemență”. 

DNA

„Legislația penală trebuie să realizeze un echilibru între nevoia societății de a trage la răspundere toate persoanele care au săvârșit infracțiuni și drepturile fundamentale ale persoanelor cercetate ori aflate în executarea pedepselor aplicate , însă modificările propuse ar altera acest echilibru”, se arată în comunicatul parchetului anticorupţie

Punctul de vedere al DNA a fost întărit şi de-a lungul mai multor declaraţii de presă făcute de şefa instituţiei, Laura Codruţa Kovesi: „De ce trebuie făcute aceste modificări la Codul Penal în mod netransparent prin ordonanță de urgență? De ce nu s-a comunicat?”, s-a întrebat șefa DNA, într-una din poziţiile publice exprimate pe acest subiect. Kovesi a mai adăugat că nu a purtat discuţii cu preşedintele Klaus Iohannis, dar a avut un dialog cu ministrul de resort, Florin Iordache: ”Nu am avut o discuție pe acest subiect cu președintele. Am avut o discuție cu ministrul Justiției, ocazie cu care domnul ministru a promis că orice modificare se va face va fi discutată în sistem. Văd că și-a încălcat această promisiune. Mă așteptam”.

DIICOT

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) susţin că proiectele de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificările Codului Penal şi Codului de Procedură Penală sunt de natură a contraria anchetatorii, având în vedere că lipsesc argumentele pentru operarea acestor schimbări legislative, iar măsurile vizate ar favoriza fenomenul infracţional. 

 

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Cristina Tarcea, a declarat, miercuri, după şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) că proiectele de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificarea Codului de procedură penală par să fie "cu dedicaţie", dacă ia în considerare ce s-a discutat în spaţiul public şi că mult mai sănătos ar fi fost ca ele să ajungă în Parlament printr-un proiect de lege, potrivit News.ro. "Asta mă întreb şi eu. Deciziile Curţii Constituţionale nu sunt pronunţate săptămâna trecută, sunt pronunţate unele chiar de acum un an şi jumătate. Dosarele care sunt deja pe rol vor beneficia de dispoziţiile acestor legi. Mi-am pus problema ce se va întâmpla dacă conţinutul acestor ordonanţe de urgenţă nu va fi identic în procedura parlamentară, prin urmare, dacă se vor modifica. Asta nu este deloc un lucru lipsit de importanţă pentru că se pune problema aplicării legii penale mai favorabile", a declarat şefa ICCJ. 

Curtea de Apel Constanţa

În cadrul procesului de consultare intermediat de CSM, magistraţii din Constanţa au remis, vineri, un comunicat de presă în care resping logica Guvernului în materie de graţiere şi modificare a Codurilor penale. „Acordarea graţierii colective nu poate constitui obiectul unei ordonanţe de urgenţă, acest act de clemenţă reprezentând atributul exclusiv al Parlamentului, potrivit art.73 alin.3 lit. i din Constituţie şi art.2 din Legea nr.546/2002, privind graţierea şi procedura acordării graţierii.
Având în vedere că, potrivit dispoziţiilor legale şi constituţionale enunţate, graţierea colectivă se acordă doar de către Parlament şi numai prin lege organică, aceasta nu poate forma obiect al delegării legislative, Guvernul neputând să îşi aroge, în mod unilateral, o atribuţie care nu îi este conferită prin lege şi Constituţie. (...) În ceea ce priveşte modificările aduse Codului penal prin cea de a doua ordonanţă de urgenţă, se observă că şi acest domeniu de referinţă cade în atributul exclusiv al Parlamentului, în conformitate cu art.73 alin.3 lit. h din Constituţie, infracţiunile, pedepsele şi regimului executării acestora fiind reglementate numai prin lege organică. (...) Dincolo de „urgenţa” întocmirii unui act normativ, inclus pe ordinea de zi de guvernului, într-o modalitate netransparentă, în absenţa unei dezbateri publice şi fără publicarea conţinutului documentului pe pagina oficială a Ministerului Justiţiei, ca principal autor al proiectului, se  remarcă preocuparea stabilirii unei limite maxime a închisorii de 5 ani inclusiv, drept condiţie a graţierii totale a unor pedepse aplicate indiferent de modalitatea de executare dispusă de instanţă”. 

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România

Guvernul nu trebuie să adopte în secret acte normative care vizează activitatea în domeniul Justiţiei, iar orice proiect menit să interfereze cu acest sector trebuie pus în dezbatere publică şi trimis CSM spre avizare, se arată într-un comunicat transmis de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România. „UNJR atrage atenţia asupra faptului că, în cursul întâlnirii avute pe dată de 10 ianuarie 2017 cu Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, acesta şi-a asumat revizuirea cadrului normativ deja existent prin consultări cu corpul magistraţilor, în vederea asigurării unei legislaţii clare, coerente şi previzibile.

De asemenea, în ceea ce priveşte necesitatea punerii în acord a Codului Penal şi a Codului de Procedura Penală cu deciziile Curţii Constituţionale, Ministrul Justiţiei a cerut sprijinul asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, urmând că acestea să contribuie cu propuneri într-un termen rezonabil.

Adoptarea în secret a unei ordonanţe de urgenţă care să modifice Codurile contravine flagrant bunei credinţe şi deschiderii asumate de noul Ministru al Justiţiei la întâlnirea cu asociaţiile profesionale ale magistraţilor, crează confuzie şi pune magistraţii în situaţia de a aplică imediat dispoziţii legale imprevizibile”, se arată în comunicatul UNJR. 

Forumul Judecătorilor din România

Asociaţia "Forumul Judecătorilor din România" se delimitează „ferm” de declarațiile ministrului Justiției, Florin Iordache, privind presupusa susținere de către magistrați a grațierii. Forumul Judecătorilor arată într-un studiu că „nu există nicio urgenţă în adoptarea unei legi de amnistie sau graţiere colectivă”. „Într-o societate măcinată de corupție este necesară creșterea capacității instituționale de luptă împotriva corupției, inclusiv pentru recuperarea prejudiciilor, care descurajează fenomenul, iar nu amnistierea unor infracțiuni, grațierea sau reducerea unor pedepse aplicate acestora”, este una dintre concluziile FJR

Traian Berbeceanu

Fostul şef al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Alba, Traian Berbecean, judecat într-un dosar pentru mai multe fapte, printre care luare de mită şi spălare a banilor, şi achitat la judecare în fond, îi transmite ministrului Justiţiei, într-un mesaj postat pe Facebook, că nu vrea nici graţiere şi nici amnistie, ci vrea să lase instanţa supremă să pronunţe o hotărâre definitivă şi în acest fel să îi fie apărate reputaţia şi onoarea şi să îi fie redată demnitatea. 

Cristi Dănileţ

Ministerul Justiţiei ar trebui să faciliteze desfăşurarea urmăririlor penale şi nu să le blocheze, a declarat judecătorul Cristi Danileţ. În direct la Digi FM, magistratul a precizat că proiectul privind graţierea nu a trecut şi prin Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru aviz

Pe aceeași temă