Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) critică decizia Executivului de a tăia din Legea bugetului pe anul 2026 banii necesari plății unor drepturi financiare câștigate de magistrați în instanță și spune că ia act „cu îngrijorare de atitudinea Guvernului României care în mod constant și sistematic a adoptat măsuri cu efect de restrângere și afectare a drepturilor judecătorilor”, potrivit unui comunicat. Curtea supremă spune că decizia „reflectă o practică care ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept” și subliniază că „executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională”. ÎCCJ spune că va recurge la acțiuni în justiție pentru a obliga Guvernul să achide datoriile către magistrați.
„Înalta Curte de Casație și Justiție a luat act cu îngrijorare de atitudinea Guvernului României care în mod constant și sistematic a adoptat măsuri cu efect de restrângere și afectare a drepturilor judecătorilor, începând cu intervențiile asupra regimului pensiilor și continuând, în prezent, cu ignorarea obligațiilor legale de executare a hotărârilor judecătorești definitive. Această evoluție nu este una izolată. Ea reflectă o practică care ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept”, scrie în debutul comunicatului ÎCCJ.
Curtea arată că „executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională. Executarea nu poate fi amânată, reinterpretată sau făcută discreționar. Atunci când obligațiile stabilite prin hotărâri definitive sunt, în mod repetat, supuse unor mecanisme de reeșalonare unilaterală, prin care statul, în calitate de debitor, își arogă dreptul de a decide singur când și cum își execută propriile obligații, vorbim despre un comportament incompatibil cu ordinea juridică.”
„Drepturile recunoscute prin hotărâri judecătorești reprezintă creanțe certe, protejate ca bunuri. Amânarea repetată a executării acestora, pe perioade extinse, afectează direct dreptul de proprietate și subminează securitatea juridică. Instanţa supremă, în calitatea sa de ordonator principal de credite pentru instanțele judecătorești, nu poate accepta ca hotărârile pronunțate de instanțe să fie tratate ca simple opțiuni. Respectarea lor este o obligație constituțională și internațională a statului român”, mai scrie în comunciatul citat
În încheiere, „Înalta Curte solicită încetarea practicilor de reeșalonare unilaterală. În absența unor măsuri conforme cu legea, vor fi inițiate toate demersurile legale necesare, inclusiv o acțiune în justiție pentru obligarea Guvernului să asigure sumele în vederea executării obligațiilor exigibile. Statul de drept nu este negociabil. Hotărârile judecătorești nu sunt facultative.
Guvernul nu poate evita la nesfârșit executarea acestora pentru că legea nu este opțională”.
Comisiile de buget-finanțate au adoptat, joi, un amendament depus de PSD la Legea Bugetului pe 2026, în variantă modificată și agreată în coaliție privind ajutoarele pentru pensionari și persoane vulnerabile, care are ca sursa de finanțare 1,1 miliarde de lei care nu va mai fi alocat ÎCCJ pentru plata unor salarii restante câștigate în instanță în urmă cu mai mulți ani.
„Ținând cont de situația bugetară de criza care ține de războiul din Golf și de tot contextul în are ne găsim, s-a găsit o formulă prin care propunerea legatp de pachetul social să fie susținută de coaliție. Aveam două posibilități, prima să creștem deficitul cu anvelopa necesară acoperirii amendamentelor din Parlament. Nu s-a mers pe această opțiune. A doua variantă pe care am căzut de acord este să reducem alte cheltuieli. Analizând structurile bugetului am decis să reducem componenta de cheltuieli care țineam de achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe care au fost câștigate în anii trecuți și practică amânarea acestora în anii următori”, a declarat Ilie Bolojan, după ședința coaliției de la Parlament.
Editor : B.E.
