Înalta Curte de Casație și Justiție anunță într-un comunicat că va contesta la CCR legea care impozitează pensiile speciale, decizia fiind luată cu unanimitate de voturi. Într-o scrisoare publică, președintele ÎCCJ, Corina Corbu, susține că astfel de inițiative legislative au condus „la crearea și întreținerea voită în societatea românească a unui curent de opinie negativ” împotriva judecătorilor și procurorilor. Instituția precizează au fost „nesocotite decizii succesive ale Curții Constituționale în acest domeniu”.
„La data de 18.06.2020, constituită în Secţii Unite, în conformitate cu prevederile art.25 lit.c) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
Cu respectarea cerinţelor de cvorum prevăzute de art.34 din actul normativ sus-indicat (la dezbateri participând 94 dintre cei 107 judecători ai instanței supreme) și cu unanimitatea voturilor astfel exprimate,
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr. 396/2019).
În ceea ce privește Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr. 396/2019), obiecția de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă.
Astfel, Secţiile Unite au reţinut că se impune a fi examinate de către Curtea Constituţională, în esență, următoarele critici:
- Sub aspect extrinsec: sunt încălcate dispozițiile art. 1 alin. (5) și ale art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție, întrucât, printr-o lege adoptată după procedura prevăzută pentru legile ordinare se modifică implicit dispozițiile unei legi organice, respectiv Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, fiind totodată nesocotite decizii succesive ale Curții Constituționale în acest domeniu, ultima fiind decizia nr.153/2020; sunt încălcate dispozițiile art. 75 alin. (1) cu referire la art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție, legea în cauză fiind supusă dezbaterii și adoptării Senatului, ca primă Cameră sesizată, iar Camera Deputaților a fost Cameră decizională, contrar normelor constituționale invocate, care stabilesc o altă procedură în privința reglementărilor referitoare la statutul judecătorilor și al procurorilor; sunt încălcate dispozițiile art. 134 alin. (4) din Constituție, legea fiind adoptată cu încălcarea exigențelor legale şi constituționale referitoare la solicitarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii.â
- Sub aspect intrinsec: este încălcat principiului statului de drept, statuat de art. 1 alin. (3) din Constituție, în componenta sa referitoare la principiul impunerii fiscale juste și echitabile prevăzut de art. 56 alin. (2) din Constituție, precum și încălcarea principiului egalității statuat de art. 16 din Constituție și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; instituirea taxei contravine principiului”, se arată în comunicatul ÎCCJ.
Editor web: Liviu Cojan
