Video ÎCCJ va sesiza CCR în legătura cu legea privind pensiile magistraților. Ce critici aduc judecătorii reformei propuse de Guvern

Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au reunit vineri și au decis sesizarea CCR cu privire la proiectul de lege care schimbă condiţiile de pensionare pentru magistraţi şi pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament. Judecătorii susțin că legea „discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați”.

ACTUALIZARE 13:41 Victor Alistar, purtător de cuvânt al ÎCCJ, a prezentat, într-o declarație de presă, o parte dintre motivele pentr care judecătorii au decis să atace legea pensiilor din justiție la CCR.

Cât mai poate guvernul Bolojan să rămână în funcție: „Au mai fost lucruri comice în istoria recentă”, spune Augustin Zegrean

Ilie Bolojan, după discuțiile cu Eugen Tomac: „Un Guvern care nu are o susținere explicită nu e o soluție pentru România”

Proteste la MIPE față de legea salarizării: „Fondurile europene nu se absorb singure”

Bărbatul care a împușcat patru persoane în Lupeni, reținut. Una dintre victime este în stare instabilă

Tanczos Barna, despre legumele din Turcia vândute ca produse românești: Vor mai fi comercianți care să vină cu practici neloiale

Christian Eriksen s-a prăbușit în timpul meciului Danemarca – Ucraina. El era să moară, pe teren, în 2021

Tanczos Barna: Cele mai instabile sunt guvernele care nu au prim-ministru un preşedinte de partid

Chirițoiu, despre băncile amendate pentru manipularea ROBOR: Au făcut prea mult schimb de informații

UE pregătește o măsură care ar putea reduce facturile la electricitate pentru milioane de consumatori

Potrivit lui Alistar, cele două secții unite ale ÎCCJ au decis, „în unanimitate, cu participarea a 102 judecători ai Curții Ssupreme, sesizarea Curții Constituționale cu privire la acest proiect de lege pentru încălcarea prevederilor de la  articolul 1, alineatul 3 și alineatul 5, articolul 16 alineat 1, articolul 114, articolul 124 alineat 3, articolul 133 alineat 1, articolul 147 alineat 4, precum și articolul 148 alineatele 2 și 2. În sinteză, pentru următoarele aspecte, proiectul de act normativ discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați, încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene a Drepturilor Omului, încalcă, de asemenea, caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, utilizează, de asemenea, termeni ambigui și neclari și prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standarde de claritate și previzibilitate într-un stat de drept, astfel cum sunt ele stabilite prin jurisprudența Curții Constituționale”.

Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ a mai arătat și câteva dintre considerentele pentru care judecătorii cred ca proiectul de lege este neconstituțional: „Caracterul de urgență a proiectului nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuală pentru următoarele motive: pe de o parte, invocarea condiționalităților jalonului 215 din PNRR a fost scoasă din context și este neconformă cu realitatea, potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană, obiectul acestor comunicări ale Comisiei nefiind stabilirea modalității de pensionare care fusese anterior apreciat că a îndeplinit, ci propunerea inițială referitoare la supra-impozitare. Al doilea element: invocarea condițiilor economice care necesită intervenția nu a fost justificată de Executiv, lipsind orice fel de date care să arate impactul economic pentru anii imediat următori și care astfel ar fi justificat urgența invocată.”.

Alistar a mai prezentat ceea ce magistrașii numesc motive de neconstituționalitate intrinseci: „Legea încalcă obligațiile constituționale de claritate a reglementării pentru asigurarea previzibilității și preductibilității constatată de articolul 1, aliniatele 3 și 5 din Constituția României. În concret, legea utilizează termeni juridici inexistenți în fondul normativ și nedefinit în conținutul prezentei propuneri normative, creând neclaritate și imprevizibilitate. Legea afectează principiul securității raporturilor juridice, creând în mod cumulativ, modificări abrupte ale statutului magistratului, fără o tranziție reală”.

Conform sursei citate, noua lege ar afecta brusc 66% dintre magistrații în funcție, cărora nu li s-ar putea aplica condițiile tranzitorii.

„Astfel, contrar discursului public, prin cumularea normelor referitoare la eșalonare a vârstei de pensionare, eșalonarea vechimii în muncă și ealonarea eliminării perioadelor asimilate pentru vechimea în specialitate, 45% dintre magistrați în funcție au o creștere bruscă la 65 de ani, iar 21% au o creștere bruscă la 60-64 de ani. Deci discutăm de o estimare de 66% dintre magistrații în funcție”.

Judecătorii mai spun, conform lui Victor Alistar, că legea „creează discriminare evidentă între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraților, deși magistrații sunt singurii care au statut constituțional garantat. La toate categoriile, standardul minim de calcul este de 65% din indemnizațiile brute, la magistrați este mult inferior. Comparativ cu celelalte categorii de beneficiare a pensiilor de serviciu, numai în cazul magistraților plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din net, la alte categorii existând limitări raportate la valoarea netă, mult superioare de la 80% în sus. Discriminare este evidentă și nejustificată raportat la motivele invocate în expunerea de motive a Executivului, în condițiile în care efortul bugetar pentru plata pensiilor magistraților este minim, raportat la totalul cheltuielilor pensiilor de serviciu și obiectul legii s-a referit doar la această categorie”.

ACTUALIZARE 12:45 Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de CAsaţie şi Justiţie au decis, vineri, în unanimitate, sesizarea CCR cu privire la legea privind pensionarea magistraţilor.

Știrea inițială. „La data de 5 decembrie 2025, ora 12:00, a fost convocată şedinţa Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu prevederile art. 27 lit. b) din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, având ca obiect al ordinii de zi Sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025)”, a anunţat, joi, ICCJ, potrivit News.ro.

În cadrul şedinţei, se va analiza textul actului normativ în raport de atribuţiile stabilite în temeiul art.146 lit.a) din Constituţia României şi art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Tot pentru vineri, Opoziţia a anunţat depunerea unei moţiuni de cenzură.

Marţi a avut loc şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului în care Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x 522/2025).

Proiectul stabileşte condiţiile de pensionare a magistraţilor şi modalitatea de calcul a pensiei, proiectul fiind avizat negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Legea prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor:

• stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii;
• instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;
• instituirea condiţiei de vechime în muncă de cel puţin 35 de ani;
• creşterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generaţie de magistraţi;
• introducerea unui număr rezonabil de etape de eşalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani;
• introducerea etapizată a condiţiei de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură, condiţie care va fi introdusă treptat.

Proiectul mai stabileşte un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.

În plus, se modifică dispoziţiile privind acordarea bonificaţiei de 1% şi actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilităţi doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii, pentru acordarea bonificaţiei de 1%.

Proiectul de lege, care a făcut parte şi din al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, a mai fost contestat la CCR, iar în 20 octombrie instanţa a stabilit că este neconstiţuţional, întrucât nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM.

Editor : B.E.