INTERVIU. Adevărata îngrijorare a Bruxelles-ului. Analist: România, văzută ca ţara care dă înapoi

otilia-dhand-pasaport-diplomatic

Cât de credibilă este România, ţara care deţine preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, în faţa partenerilor săi? Adică, cât de mult se bazează Europa pe noi să ajutăm la transformarea unor dosare, care se discută de ceva vreme, în legislaţie utilă pentru toţi cetăţenii din blocul comunitar. „Abuzul de putere este vizat în mod special pentru că România este văzută ca ţara care dă înapoi în procesul urmat în cazul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, de câţiva ani. Iar amnistia ar fi ceva perceput extrem de grav de analiştii externi şi de liderii de la Bruxelles”, a declarat analistul politic Otilia Dhand, pentru emisiunea Pașaport diplomatic.

Miciuna şi manipularea au făcut dintotdeauna parte din arsenalul politic, alături de promisiuni şi realizări. Dacă la nivel naţional toate acestea funcţionează mai simplu, când faci politici europene, încep să se uite cu atenţie la tine oameni din toate statele membre ale Uniunii Europene. Iar când trăieşti în secolul tehnologiei şi al educaţiei, devine foarte complicat să pretinzi că-ţi faci treaba, în timp ce doar mimezi că o faci.

Balazs Barabas: O ţară care preia preşedinţia Uniunii Europene trebuie să prezintă încredere, să aibă credibilitate, să arate că poate gestiona probleme, să obţină compromisuri şi să integreze viziuni şi puncte de vedere ale diferitelor ţări. Cum vedeţi România făcând faţă acestei situaţii, având în vedere că are probleme interne, despre care evident politicienii români spun că nu sunt aşa de grave şi nu sunt aşa mari probleme, dar care sunt văzute astfel de liderii UE, inclusiv de preşedintele Comisiei Europene, dl. Juncker?

Otilia Dhand: Da, au apărut multe articole în ultima vreme care pun sub semnul întrebării modul în care va face faţă România acestei poziţii. Din câte văd eu, munca concretă nu va fi făcută neapărat de politicienii unei anumite ţări, ci de administraţie, contingentul care este adus la Bruxelles pentru a face treaba de zi cu zi, pentru a facilita consensul, a facilita dialogul şi a încheia cu succes mandatul.

Balazs Barabas: Deci experţii.

Otilia Dhand: Da, experţii. În cazul României, experţii şi administraţia pot contribui la ameliorarea imaginii României, care este pusă sub semnul întrebării de luptele dintre politicieni.

Balazs Barabas: Dar unii spun că sunt prea puţini experţi în România, în schimb există nepotism şi contraselecţie. Consideraţi că există suficienţi experţi în România pentru a face faţă?

Otilia Dhand: Administraţia română are o anumită imagine proastă din cauza nepotismului şi a corupţiei. Dar cred că ar trebui să acordăm încredere experţilor numiţi de curând pentru a gestiona chestiunile care li s-au înmânat. Este adevărat că au din start posibilităţi foarte limitate de soluţionare a lucrurilor în această preşedinţie, din cauza Brexit şi a alegerilor europarlamentare din această perioadă. Şi orice rezultat pe care îl vor obţine în această perioadă va fi văzut ca unul pozitiv.

Modificările din Justiție, mai îngrijorătoare decât certurile dintre politicieni

Balazs Barabas: Există chestiuni interne în România: conflictele dintre guvern şi preşedintele ţării, modificările codului penal, amnistia pentru cazuri de corupţie, care se discută şi probabil se va introduce. Cum sunt aceste chestiuni văzute din afara ţării, prin ochii unui străin?

Otilia Dhand: Cred că nici pentru analiştii străini nu este o surpriză că există tensiuni între guvern şi preşedintele ţării, din cauza sistemului politic, prezidenţial, în care şi preşedintele, şi prim-ministrul fac parte din executiv. Se văd deseori tensiuni în sistem când preşedintele şi prim-ministrul sunt din două partide diferite şi se luptă asupra competenţelor, de exemplu, în politica externă. Sunt frecvente asemenea cazuri, am văzut în 2012, în 2014 şi este un fenomen care apare des în politica românească. Analiştii externi nu ar acorda prea multă atenţie acestui aspect. Ceea ce este mai îngrijorător pentru Bruxelles sunt modificările codului penal, văzute ca un pas înapoi în lupta împotriva corupţiei. Şi este ceva la care Bruxelles-ul este foarte sensibil. Nu are legătură doar cu România, Bruxelles-ul este preocupat de deturnarea reformelor şi a eforturilor în lupta contra corupţiei şi a întăririi statului de drept în mai multe ţări din regiune, Ungaria, Polonia şi nu numai. Reţinerile faţă de codul penal şi a sistemului de justiţie în general sunt văzute prin prisma unor experienţe proaste din alte ţări. Iar anumite aspecte ale reformei codului penal, care vizează orice altceva în afară de corupţie şi definiţia abuzul de putere... Abuzul de putere este vizat în mod special pentru că România este văzută ca ţara care dă înapoi în procesul urmat în cazul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, de câţiva ani. Iar amnistia ar fi ceva perceput extrem de grav de analiştii externi şi de liderii de la Bruxelles. Ar fi văzută ca un efort al politicienilor de a-şi apăra propriile interese, mai ales în cazul persoanelor care sunt cercetate tocmai pentru aceste infracţiuni, care probabil vor intra sub incidenţa OUG.

Investitorii se vor mai uita mai atent la România

Balazs Barabas: Modificările de cod penal şi amnistia sunt chestiuni interne. Nu ar trebui să influenţeze investiţii, companiile pot veni aici, se pot desfăşura, nu are legătură cu modificările codului penal. Atunci de ce îngrijorează Bruxelles-ul? Iar dacă sunt o problemă, atunci ce măsuri poate lua Bruxelles, alta decât să se îngrijoreze?

Otilia Dhand: Este adevărat, ordonanţele de urgenţă fac parte din sistemul legal din România. Probabil că ele nu sunt cel mai normal mod de a face lucrurile, dar sunt o modalitate a sistemului legal care permite guvernului să facă politică în România. Din punct de vedere legal, experţii europeni în drept constituţional nu prea au argumente. Aspectul îngrijorător este faptul că aceste lucruri pot submina percepţia eficienţei autorităţilor de a combate corupţia. Ceea ce este legat strâns de performanţa economică. Este vorba de calitatea instituţiilor şi de transparenţa procedurilor în ţară, de impactul asupra lor. Chiar dacă nu se vede ca o problemă imediată la nivel legal, este un aspect mai puţin vizibil al deteriorării percepţiei calităţii cadrului instituţional în România, în ochii investitorilor. Nu va spune nimeni: „nu mă duc să investesc în România, pentru că a fost o OUG pentru amnistie”. Dar veţi vedea investitori care se vor gândi de două ori în cursul călătoriilor lor în România despre cum percep riscurile legale şi economice pentru investiţiile lor în România. Vor analiza mai atent investiţiile lor, vor face investiţii mai mici, treptat, acestea sunt efectele pe care aceste evoluţii le au asupra investitorilor. La nivelul Uniunii Europene există întotdeauna articolul 7, pe care Comisia Europeană sau Parlamentul European sau o treime din statele membre le pot activa împotriva oricărui stat membru, dacă este văzut ca violând valorile europene cuprinse în articolul 2.

De câte ori vedem proteste în România, vedem şi steagul UE fluturând în mulţime”

Balazs Barabas: Dar durează mult până să fie aprobat.

Otilia Dhand: Durează mult şi este fără rost. A impune sancţiuni, ceea ce este argumentul de bază pentru articolul 7, necesită un consens în Consiliul European. Şi avem deja experienţa acestor proceduri împotriva Poloniei şi Ungariei, că este practic imposibil de atins un consens. Mi se pare că Consiliul va avea o problemă să obţină o majoritate de 4/5 chiar şi pentru un avertisment împotriva Ungariei sau Poloniei. Asta nu înseamnă că UE nu are măsuri la îndemână. Are. Are măsuri mult mai „moi”, de tipul unei influenţe pe care o are prin implicarea statelor membre într-un dialog despre statul de drept, prin intermediul MCV, şi prin contactele cu opinia publică din ţările respective. De câte ori vedem proteste în România, vedem şi steagul UE fluturând în mulţime. Este percepţia conform căreia UE este garantul statului de drept în statele membre. Acest sentiment există, chiar dacă mulţi cetăţeni UE sunt nemulţumiţi de eficienţa UE sau ce reprezintă pentru ei. Dar percepţia este că a fi în UE înseamnă să fii reglementat de lege. Aceasta încă există. În orice ţară se poate vedea. Şi mai există aspectul Codului european de justiţie, care este foarte eficient în a forţa ţările să respecte reglementările şi principiile europene, când e nevoie. Am văzut acest lucru în cazul Ungariei, când au existat dispute despre impozitare, de exemplu, şi părea discriminatorie. Sau în cazul Poloniei, în chestiunea Curţii Supreme. Nu cred că va fi cazul pentru România să se apeleze la Curtea Europeană de Justiţie, dar trebuie ţinut cont că există alte instituţii în UE despre care probabil uităm, pentru că toată lumea se uită ce se va întâmpla cu articolul 7.

Partidele eurosceptice și Rusia

Balazs Barabas: Vedem de câteva luni că forţele populiste sunt în creştere în Europa. Se apropie alegerile europarlamentare. Cum credeţi că aceste alegeri vor schimba forţele, sau echilibrul de forţe din Parlamentul European? Vor deveni forţele populiste mult mai puternice în mai?

Otilia Dhand: Aşa este, vor fi. Am putut vedea la mai multe alegeri din statele membre că orientările populiste şi eurosceptice în Europa sunt în creştere, ceea ce arată că oriunde ne-am uita, grupul partidelor populiste şi eurosceptice va fi mai mare în Parlamentul European. Asta nu înseamnă că vor obţine o majoritate în PE, este foarte puţin probabil. Cel mai plauzibil scenariu pare să fie că partidele tradiţionale vor scădea în număr, PPE, dar şi mai probabil, socialiştii, şi vor pierde majoritatea în parlament şi vor trebui să coopereze cu liberalii pentru a forma o majoritate în PE. Este la fel probabil că euroscepticii nu vor avea o majoritate cu care ar putea bloca PE. Dar, principala influenţă pe care următoarele alegeri şi euroscepticii o vor avea este că vor complica luările de decizii, totul va deveni mai încet, va fi un "zgomot" şi dezbateri mai puternice despre cum să se poziţioneze partidele tradiţionale pentru a-şi păstra popularitatea, şi probabil toţi vor fi împinşi puţin mai mult spre stânga şi dreapta, aşa cum am văzut în politica diferitelor state, de exemplu conservatorii din Marea Britanie, împinşi mai mult spre dreapta.

Balazs Barabas: Unii spun că Rusia se amestecă prea mult în afacerile europene, mai mult sau mai puţin vizibil, şi a ajutat partidele populiste să prindă elan. Cum credeţi că s-a produs acest lucru şi dacă e corect să percepem atât de puternic influenţa rusă în Europa?

Otilia Dhand: Cred că s-a stabilit destul de convingător că Rusia sprijină mişcările populiste, naţionaliste, de extremă dreaptă şi stângă în Europa, practic pe oricine care erodează sistemul politic de centru. Asta nu înseamnă că Rusia fabrică crize sau creează situaţii concrete, dar cert este că Rusia exploatează cu abilitate fenomenele sociale care există în anumite ţări sau în Europa în general. O face în mai multe feluri, creează fapte sau discuţii alternative, oferă sprijin direct partidelor extremiste, sau sprijin pentru candidaţii care provoacă confuzii în spaţiul politic. Scopul este nu de a crea situaţii concrete, ci pentru a distruge percepţia că sistemul democratic, aşa cum există în Uniunea Europeană, este cea mai bună variantă. Fie că obţine asta prin sprijin acordat partidelor extremiste, sau prin atacul ideii de democraţie ca sistem, probabil că nu are importanţă. Dar ar fi exagerat să spunem că Rusia este responsabilă pentru toate percepţiile negative despre UE printre cetăţenii săi.

De ce investitorii preferă în continuare Ungaria?

Balazs Barabas: Ce aţi recomanda clienţilor dvs., ca angajat al unei firme de consultanţă care ar dori să se extindă, spre Vest sau spre Est? Vedem probleme peste tot, dacă nu criză, dar schimbări în Germania, Brexit în Marea Britanie, creşterea populismului în estul Europei, probleme cu bugetul în Italia. Deci oriunde ne-am uita, ceva nu merge. Ce aţi recomanda clienţilor?

Otilia Dhand: În cele din urmă, investitorii lumii se uită la considerente economice ale investiţiilor lor în orice ţară. Analizează în primul rând datele economice şi abia apoi la politică. Deci dacă trag linie şi văd că afacerea merge într-o anumită ţară, atunci vor merge acolo. Politica este doar pe planul doi în analiza potenţialului investiţiei respective în următorii 5 sau 10 ani. Dar la prima investiţie toată lumea se gândeşte: cum va atinge investiţia scopul pe care mi-l propun pentru securitatea aprovizionării, pentru a câştiga mai mulţi bani prin mărirea profitului, sau prin extinderea bazei necesare, a pieţei sau a aprovizionării. Acestea sunt lucrurile care motivează investitorii. Vedem că în ciuda percepţiei negative a politicii în Ungaria, investiţiile vin masiv acolo şi vedem că investitorii sunt mulţumiţi de măsurile guvernului şi vedem că guvernul scapă de multe lucruri care altfel ar fi de neimaginat. Din punctul meu de vedere, înfiinţarea curţilor administrative în Ungaria este un subiect mult mai important decât legea privind orele suplimentare de lucru. Dar e ceva care contează acum pentru investitori. Şi e ceva ce investitorii vor să vadă.

Situația din România privind noile măsuri economice anunțate de Guvern: „Îngrijorătoare”

Balazs Barabas: Dacă ne uităm din perspectiva unei afaceri, dacă eu aş fi om de afaceri şi m-aş uita la România, aş vedea că guvernul nu are un buget pe anul acesta, un buget aprobat, guvernul a introdus taxe speciale pentru companiile telecom, bănci şi firme de energie. Deci totul e în schimbare, nu vedem bugetul, nu vedem legile finanţelor aprobate. Dacă ar fi să sfătuiţi o companie care s-ar gândi să vină în România, ce i-aţi spune?

Otilia Dhand: Este într-adevăr îngrijorător. Pentru că se pune întrebarea unde va găsi guvernul banii să plătească ce le-a promis cetăţenilor, alegătorilor lor. Şi vedem dinamici negative în bugetul României, deja de 18 luni. Şi aşa cum am văzut promisiunile recente de cheltuieli, în special în sistemul de pensii, asta înseamnă că guvernul va căuta şi mai mulţi bani în perioada următoare şi încă o sumă destul de mare. De unde vor veni banii aceştia? Din impozitarea suplimentară a companiilor? Din impozitarea sectoarelor în care există un număr mare de investitori străini? Acestea vor fi întrebările pe care companiile în mod sigur le vor pune, mai ales băncile şi companiile telecom. Plus sectorul energetic.

Balazs Barabas: O problemă serioasă pentru Europa este în continuare migraţia ilegală. Austria a încercat să obţină un compromis, printre ţările membre pe timpul preşedinţiei sale, iar acum România a preluat această poziţie. Credeţi că România are vreo şansă să obţină o soluţie la această chestiune, sau oricine să aibă vreo şansă pentru aceasta la preşedinţia UE?

Otilia Dhand: Cred că ar fi într-adevăr dificil. Sunt două aspecte aici: sunt mai multe ţări în Uniunea Europeană care au un interes să nu fie de acord cu nimic, în al doilea rând pe perioada preşedinţiei României se va lua probabil o decizie asupra Brexit şi vor fi alegeri europarlamentare. Există o limită de timp în care se va putea obţine vreun rezultat, pe de altă parte sunt state care din diferite motive nu sunt de acord cu ceea ce se urmăreşte la nivel european, respectiv un acord asupra migraţiei.

Balazs Barabas: Care credeţi că ar fi cel mai important rezultat cu care România ar trebui să-şi încheie preşedinţia?

Otilia Dhand: Să o încheie fără probleme şi într-un cadru organizat şi să promoveze acea atenţie asupra cetăţenilor, pe care UE a omis-o în ultimii ani. Cred că acesta ar fi un rezultat foarte bun.

Citiți și: 

Avertismentul unui expert în politici europene: România pierde prieteni, efectul se va vedea peste câțiva ani!


Otilia Dhand este autoarea cărții „Ideea Europei Centrale: geopolitică, cultură și identitate regională” (The Idea of Central Europe: Geopolitics, Culture and Regional Identity, ed. I. B. Tauris, 2018). Este vicepreședinte senior la Teneo Intelligence, o firmă de consultanță politică cu sediul la New York, ariile ei de competență fiind țările din Europa Centrală și de Est. Are un doctorat în geopolitică de la King's College din Londra, un master în studii est-europene și ruse la St Antony's College, Oxford University, și a absolvit Facultatea de diplomație și relații internaționale de la Universitatea Matej Bel din Slovacia. Este citată adesea în presa internațională, în publicații precum Financial Times, The Wall Street Journal, CNN și Reuters, și este invitată frecvent să comenteze sau să participe la dezbateri la BBC, Sky News, Bloomberg TV, CNN și CNBC.

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica de confidenţialitate