Tatiana Toader, actual procuror șef-adjunct al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), a susținut marți, 24 februarie, interviul pentru promovarea la conducerea parchetului anticorupție. Ea a vorbit în principal despre mandatul de procuror-șef adjunct, obținut în 2023, dar a punctat și mai multe obiective pe care le propune în situația în care va fi numită la șefia parchetului.
„Într-o societate în care combaterea corupției este un element de siguranță socială, a presta acest serviciu public în slujba cetățeanului este o provocare și presupune un echilibru just între furnizarea rapidă a unor rezultate și nevoia de a menține standardul foarte înalt al calității în ceea ce privește activitatea noastră de urmărire penală, validată prin hotărârile judecătorești și respectarea drepturilor fundamentale a persoanelor implicate în procedurile judiciare”, a declarat Tatiana Toader în timpul interviului.
Ea a punctat că DNA este „o structură de parchet atractivă” și că „oamenii și timpul sunt principalele resurse pentru a obține performanță”.
„Procurorii DNA știu ce au de făcut, se vede din rezultatele lor, uneori nici nu mai trebuie orientarea managementului într-o anumită direcție de motivare, motivarea vine din sens invers, de la procurori”, a menționat Tatiana Toader.
În același timp, Tatiana Toader a explicat pe larg care a fost implicarea parchetului anticorupție în procesul de aderare la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Ce măsuri ar adopta dacă ar ajunge la șefia DNA
În aceea ce privește obiectele cu care candidează pentru a obține șefia DNA, Tatiana Toader a dat ca exemplu mai multe măsuri.
Concret, procuroarea a subliniat că își dorește „realizarea unei analize manageriale cu privire la modalitățile de sesizare la nivelul serviciilor teritoriale și structurilor operative de la DNA”.
„Atât o evaluare cantitativă, care să vizeze numărul modalităților de sesizare, cât și o evaluare calitativă, raportat la infracțiunile de competența Direcției. Rezultatele unei astfel de analize pot fi valorificate pentru identificarea celor mai bune măsuri în vederea coordonării la nivel național și regional cu instituțiile cu atribuții de control, dar și pentru identificarea de bune practici și diseminarea acestora în interiorul DNA”, a adăugat Tatiana Toader.
Ea a mai subliniat că este nevoie de realizarea unor controale la mai multe servicii teritoriale din cadrul DNA și, în același timp, că „a simțit nevoia” unui mecanism intern pentru a detecta „scurgerile de informații” în presă.
Ce a spus despre prescripție sau anchetarea magistraților
Tatiana Toader a subliniat că este nevoie de un dialog „constructiv” care să ducă la eficientizarea mecanismului de urmărire penală și activitatea de judecată prin măsuri legislative și interne.
În acest sens, vorbind în special despre problema generată de deciziile privind prescripția răspunderii penale, a dat ca exemplu o practică adoptată de Italia și Elveția prin care prescripția răspunderii penale poate înceta în momentul în care, într-un dosar, a fost adoptată hotărârea din primă instanță.
Cu privire cauzele de evaziune fiscală și spălare de bani, Tatiana Toader a punctat că este nevoie de „accentuarea” nivelului de informație pe care procurorii o primesc de la instituțiile de control, cum ar fi ANAF sau Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor.
Procuroarea a vorbit și despre ipoteza ca DNA să primească din nou competența de a ancheta infracțiunile de corupție comise de magistrați.
„Un argument foarte simplu este cel al necesității egalității în fața legii, magistrații nu au nevoie de garanții suplimentare în fața legii penale față de ceilalți cetățeni, în afara celor constituționale care există deja, orice alt mecanism suplimentar adâncește neîncrederea în mecanismul urmăririi penale”, a punctat Tatiana Toader.
Ea a subliniat, însă, că nu se pune problema unui „eșec al luptei anticorupție în domeniul magistraturii”.
„Magistratura nu este un sistem corupt (...) În 2025, din 5.500 de dosare pe care le-am avut de instrumentat, în doar 8 cauze au fost indicii privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție de către magistrați, ceea ce a implicat declinarea către parchetele curților de apel și parchetul general”, a menționat procuroarea.
Principalele declarații ale contracandidaților ei pot fi urmărite aici:
Interviul Tatianei Toader pentru funcția de procuror-șef al DNA poate fi urmărit integral aici:
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Editor : M.G.
