Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) va sesiza Curtea Constituțională a României (CCR) pentru a se pronunța în legătură cu proiectul care modifică pensiile magistraților, au confirmat surse din cadrul instanței supreme pentru Digi24.ro. Decizia a fost luată în unanimitate de 86 de judecători prezenți la ședința Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție de joi, 4 septembrie. Între timp, instanța supremă a transmis un comunicat de presă prin care a anunțat oficial că a atacat la CCR proiectul privind pensiile magistraților.
„Prin votul exprimat, judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept (...)Înalta Curte reafirmă, printr-o voce unitară, că statutul constituţional al judecătorului, al magistraturii în general, nu este un privilegiu, ci o garanţie esenţială a statului de drept, a democraţiei, care nu poate fi desconsiderat”, a transmis Înalta Curte de Casație și Justiție, printr-un comunicat de presă.
Principalele motive invocate de ÎCCJ pentru a ataca proiectul privind pensiile magistraților sunt: încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalități și neretroactivității legii, al încrederii legiitime, nesocotirea unor obligații legale (solicitarea avizului CSM) sau nesocotirea prevederilor cu privire la condițiile în care Guvernul își poate asuma răspunderea.
Sesizarea, care are 39 de pagini, poate fi citită în integralitate aici.
Reamintim că magistrații din toate judecătoriile, toate tribunalele, toate curțile de apel, Parchetul General, parchetele de pe lângă curțile de apel, parchetele de pe lângă tribunale și majoritatea parchetelor de pe lângă judecătorii și-au suspendat activitatea, pe parcursul săptămânii trecute, ca formă de protest. Detalii, aici.
CITEȘTE ȘI: Ministrul Radu Marinescu critică magistrații care și-au suspendat activitatea în instanțe. „Nu există grevă în justiție”
Ce prevede proiectul adoptat de Guvern
Potrivit proiectului adoptat de Guvern la începutul acestei săptămâni, și trecut prin Parlament prin procedura de asumare a răspunderii, pensia magistraților va fi de maximum 70% din salariul net încasat în ultima lună de activitate.
În același timp, proiectul prevede ca, peste 10 ani, magistrații să iasă la pensie la vârsta de 64 de ani.
Proiectul privind pensiile magistraților, adoptat de Guvern, poate fi citit în integralitate aici.
Potrivit Consiliului Superior al Magistraturii, din 215.000 de pensii de serviciu la nivel național, „în jur de 5.000 sunt cele ale magistraților”, adică un procent de 4% din totalul acestora.
Totodată, forul superior al magistraților a mai subliniat că în prima parte a anului 2025, vârsta medie de pensionare a magistraților „se menține la 52 de ani”.
Ce reclamă magistrații?
Consiliul Superior al Magistraturii a subliniat, într-un comunicat trimis pe 21 august, că au „escaladat atitudinile publice ostile față de judecători și procurori”.
Această escaladare, în opinia CSM, s-ar manifesta prin:
- „luări de poziție repetate ale reprezentanților care compun coaliția de guvernare” care „urmăresc să culpabilizeze sistemul judiciar pentru dificultățile economice și bugetare cu care se confruntă societatea românească în prezent și să distragă atenția de la cauzele adevărate ale acestora”;
- „intensificarea campaniei pe care diferite instituții media o derulează împotriva sistemului judiciar”;
- „promovarea agresivă” din zona factorului politic și a mass-mediei „care îl susține” a ideii că intenția premierului Ilie Bolojan de a modifica pensiile speciale ale magistraților „ar urmări de fapt să pună capăt unor privilegii”;
- „ignorarea argumentelor reprezentanților sistemului judiciar” și „punerea constantă în discuție a statutului judecătorilor și procurorilor, în atmosferă de ură publică generată de acțiunile iresponsabile ale factorului politic”;
- și „disprețul pe care unii exponenți ai factorului politic sau din mass-media îl manifestă constant față de magistrați”, deși „sunt bine cunoscute” eforturile judecătorilor și procurorilor „care își exercită atribuțiile cu onestitate și profesionalism”;
CSM sublinia că toate acțiunile de mai sus ar avea ca scop „să inducă ideea că sistemul judiciar este doar un instrument la discreția factorului politic care, în pofida oricărei valori a statului de drept, ar putea să impună justiției tot ceea ce își dorește”.
Forul magistraților a mai transmis că „orice intervenție normativă sau de altă natură cu privire la judecători și procurori să fie precedată de un dialog real cu sistemul judiciar” și să conțină inclusiv „o justificare transparentă a măsurilor și asigurarea proporționalității acestora cu specificul, complexitatea și riscurile inerente activității judiciare”.
CSM mai menționa că modificările aduse pensiilor speciale ale magistraților „afectează grav independența justiției” și că nu există „nicio justificare a acestui demers în condițiile în care reforma sistemului pensiilor de serviciu a fost realizată prin Legea 282/2023”.
CITEȘTE ȘI: Cum arată ultima reformă a pensiilor speciale ale magistraților, invocată de șefa CSM: „Noi ne liniștisem”
În același timp, CSM mai sublinia că propunerile Guvernului de a modifica pensiile magistraților reprezintă „o atitudine inadmisibilă care concretizează o poziție inflexibilă, de forță și de autoritate a puterii executive în raport cu puterea judecătorească, inacceptabilă într-o societate democratică și specifică societăților autocratice”.
În plus, forul magistraților a mai acuzat Guvernul Bolojan că și-a manifestat puterea într-un mod „contrar principiului constituțional al separației și echilibrului puterilor și principiului cooperării loiale”.
Editor : M.G.
