Iohannis: Constituția spune că procurorii sunt sub autoritatea ministrului justiției, nu în subordinea lui
Președintele Klaus Iohannis a avut un discurs incisiv, miercuri, la ședința de prezentare a bilnațului activității Ministerului Public, trimițând săgeți către cei care încearcă să creeze „deliberat” confuzie despre sistemul judiciar din România, în încercarea de a obține un control mai amplu și de a slăbi independența procurorilor.
„Românii nu își doresc ca infractorii să facă legea și ca magistrații să fie subordonați politicului”, a declarat președintele.
El a menționat că Ministerul Public are un rol foarte bine definit în Constituție, iar procurorul este un apărători nu numai ale ordinii, ci și al drepturilor civile. „A devenit un obicei în România să se dezbată statutul procurorilor. Este sintetizat foarte bine în Constituție: ei sunt sub autoritatea ministrului justiției, în niciun caz în subordinea ministrului justiției”, a spus Klaus Iohannis, într-0 aluzie clară la cererea ministrului justiției de revocare a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi. Tudorel Toader nu a fost prezent miercuri la bilanțul Ministerului Public.
„A devenit un obicei în România să se dezbată intens statutul procurorului. În aceste discuții se invocă frecvent articolul din Constituție care stabilește că activitatea procurorilor se desfășoară sub autoritatea ministrului justiției. Vreau să fiu foarte clar aici: sintagma din Constituție este «sub autoritatea ministrului justiției», și în niciun caz «în subordinea ministrului justiției». Se face în mod deliberat o confuzie între aceste două sensuri, tocmai pentru a se induce ideea unui control mult mai amplu asupra procurorilor decât cel prevăzut de Legea Fundamentală. Este doar o încercare de a slăbi independența procurorilor și de a legitima supunerea lor față de voința politicului, fapt inacceptabil”, a declarat Klaus Iohannis.
Citiți și: Tudorel Toader îi răspunde lui Klaus Iohannis
Șeful statului a subliniat că este o discuție falsă cea care acreditează ideea că procurorii sunt inamicii societății. Iohannis a spus că demersurile din partea unor indivizi certați cu legea sunt menite să decredibilizeze justiția. „Acum nu se discută despre chestiuni de fond, care pot fi în mod cert îmbunătățite, ci se încearcă intimidarea celor care aplică legea”, a spus președintele.
Constituția României nu dă dreptul la liniște al celor care încalcă legea, a punctat președintele.
El a mai spus că cea mai bună apărare pentru procurori în aceste condiții este standardul înalt de etică și profesionalism. Imparțialitatea, integritatea și profesionalismul înseamnă corecta instrumentare a dosarelor, cu respectarea drepturilor civile, a spus Iohannis.
ALOCUȚIUNEA PREȘEDINTELUI IOHANNIS (sublinierile ne aparțin)
„Doamnelor și domnilor,
Vă mulțumesc pentru invitația de a participa la prezentarea Raportului anual de activitate al Ministerului Public pentru anul 2017 și vă felicit pentru activitatea derulată cu succes în anul care s-a scurs.
Ministerul Public are un rol constituțional foarte bine definit. Procurorul este un reprezentant al intereselor generale ale societății şi un apărător atât al ordinii de drept, cât și al drepturilor și libertăților cetățenești.
Alăturarea acestor atribuții nu este întâmplătoare. În virtutea lor, procurorul se bucură de statutul de magistrat.
Imparțialitatea, integritatea și profesionalismul procurorului îl fac pe acesta responsabil de corecta şi completa instrumentare a dosarelor, cu deplina respectare a drepturilor civile ale tuturor celor implicați în procesul penal.
A devenit un obicei în România să se dezbată intens statutul procurorului. În aceste discuții se invocă frecvent articolul din Constituție care stabilește că activitatea procurorilor se desfășoară sub autoritatea ministrului justiției.
Vreau să fiu foarte clar aici: sintagma din Constituție este «sub autoritatea ministrului justiției», și în niciun caz «în subordinea ministrului justiției».
Se face în mod deliberat o confuzie între aceste două sensuri, tocmai pentru a se induce ideea unui control mult mai amplu asupra procurorilor decât cel prevăzut de Legea Fundamentală. Este doar o încercare de a slăbi independența procurorilor și de a legitima supunerea lor față de voința politicului, fapt inacceptabil.
Doamnelor şi domnilor,
Observăm în unele discursuri politice și mediatice o tot mai mare grijă față de soarta unor inculpați și condamnați penal, care sunt evident deranjați că sistemul judiciar își face treaba în ceea ce îi privește, tulburându-le liniștea și afectându-le bunăstarea.
Se încearcă în mod fals acreditarea ideii că procurorii sunt inamicii societății.
Dimpotrivă, procurorii sunt de aceeași parte a baricadei cu cei care vor aplicarea legii, iar de cealaltă parte se află câțiva indivizi certați cu legea, care au tot interesul să decredibilizeze justiția.
Să fim bine înțeleși: Constituția României nu face nicăieri vorbire despre dreptul la liniște al celor care încalcă legea. Legea Fundamentală prevede explicit că «nimeni nu este mai presus de lege», că «cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări».
Magistrații sunt cei chemați să se asigure că aceste dispoziții constituționale se aplică, astfel încât societatea românească să aibă certitudinea că democraţia se consolidează şi că viitorul său european nu este pus în pericol.
Tocmai de aceea este obligatorie existența unui cadru normativ clar şi predictibil, în care orice magistrat își desfășoară activitatea independent și eficient, fără să fie supus vreunei comenzi din partea unei majorități politice conjuncturale și vremelnice.
În mod evident, asigurarea unui proces corect, înfăptuirea unei justiții drepte, nevoia de locuri de detenție care să asigure condiții civilizate sunt de necontestat și țin de respectarea unor drepturi umane fundamentale.
Din păcate, acum nu se discută despre chestiuni de fond, care pot fi în mod cert îmbunătățite, ci se încearcă intimidarea celor care aplică legea.
În acest context, cu atât mai important este ca magistrații să nu uite niciun moment rolul esențial pe care îl au nu doar în înfăptuirea actului de justiție, ci și ca reper de responsabilitate și moralitate în societatea românească.
Dacă există erori, ele trebuie corectate cu celeritate. Dacă se fac greșeli, cei responsabili trebuie să fie trași la răspundere, iar acolo unde se constată abuzuri, sancțiunile trebuie aplicate urgent și cu severitate.
Cea mai bună apărare împotriva oricăror încercări de denigrare a unei profesii este asigurarea unui standard înalt de etică și profesionalism și rezolvarea eficientă a acelor probleme punctuale care sunt inevitabile în orice domeniu.
Doamnelor și domnilor,
Orice raport de activitate ne invită să privim către viitor. Trebuie găsite şi implementate la nivelul Ministerului Public măsuri pentru eficientizarea instrumentării cauzelor, pentru reducerea numărului de dosare și pentru echilibrarea volumului de activitate al parchetelor. Toate acestea pot contribui la consolidarea progresului făcut până acum de Ministerul Public.
De asemenea, cred că România are nevoie să dezvolte politici publice și o legislație care să pună mai mult accent pe măsurile de prevenire a fenomenului infracțional și pe educarea cetățenilor, în special a tinerilor, cu privire la efectele negative ale încălcării legii penale.
Românii nu își doresc ca infractorii să facă legea și magistrații să fie subordonați politicului. Societatea a înțeles că o Românie modernă nu poate fi clădită pe nisipuri mișcătoare, iar unul dintre pilonii de bază ai democrației, mă refer, desigur, la o justiție independentă, trebuie să funcționeze în cel mai eficient mod cu putință.
Justiția este un serviciu public, iar cetățenii au așteptări mari în acest sens de la magistrați.
Vă doresc succes în activitatea dumneavoastră și vă asigur că voi rămâne un susținător ferm al unei justiții independente și funcționale, care garantează şi respectă drepturile și libertățile cetățenilor.
Vă mulțumesc!”
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
