Cererea pentru urmărirea penală faţă de I. Iliescu, P. Roman şi Voican Voiculescu a ajuns la Cotroceni
După 28 de ani de la evenimentele dramatice care au dus la căderea comunismului, dar şi la moartea a peste 1000 de oameni, procurorii au trei personaje pe care vor să le pună sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii. Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican-Voiculescu care au condus România, după fuga dictatorilor Ceauşescu. Anchetatorii spun că au dovezi care arată limpede că a fost vorba mai mult despre lovitură de stat. Şi că românii care cereau libertate în stradă au fost împuşcaţi şi torturaţi în urma unei diversiuni pusă la cale de suspecţii pentru care cer aprobare de la preşedintele Iohannis, să îi pună sub acuzare.
ACTUALIZARE 19.00. La aproape trei decenii de la Revoluţie, procurorii militari spun că au probe clare: ce a urmat după fuga dictatorului Nicolae Ceauşescu de la Comitetul Central al Partidului Comunist, a fost o diversiune sângeroasă. Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu au preluat conducerea şi sunt răspunzători de tot ce a urmat, afirmă anchetatorii.
Procurorii spun că nu au existat teroriştii despre care avertiza televiziunea naţională. Iliescu, Roman şi Voiculescu ar fi orchestrat diversiunile în care au murit 1.104 oameni crezând că luptă cu securitatea comunistă pentru libertate.
Marian Lazăr, procuror militar: „Declanşarea şi executarea diversiunii militare din seara zilei de 22 decembrie 89 a fost cauza principală a numeroaselor decese, vătămări corporale şi distrugeri survenite.”
Ion Iliescu şi o parte dintre disidenţii politici au format în decembrie 1989 Frontul Salvării Naționale, care a preluat puterea cu sprijinul armatei. FSN a desemnat apoi un guvern provizoriu condus de Petre Roman. Iliescu a fost preşedintele României până în 1996. A negat mereu că ar fi fost la originea vărsării de sânge de care îl acuză, pe lângă procurori, şi rudele celor care au pierit în decembrie 1989.
Ion Iliescu, în ianuarie 2015: „Toată lumea înţelegea că eu am fost un factor de echilibru. Prezenţa mea a asigurat echilibru în țară. Ieșirea mea din joc ar fi fost un element care ar fi provocat dezechilibre, tensiuni și explozia relațiilor sociale”.
Aproape 2.000 de oameni care ieşiseră în toate oraşele din ţară să ceară libertate au fost arestaţi în decembrie 1989. Viorel Sasca a fost unul dintre timişorenii care a alergat în stradă să apere Revoluţia. Şi-a dat seama încă de atunci că ceva nu este în regulă.
Viorel Sasca, revoluţionar: „Eram în piaţă atunci şi dintr-o dată s-a declanşat acea diversiune, s-au auzit împuşcături, terorişti, să mergem să apărăm interprinderile. Şi am venit să le apărăm, dar mi-am dat seama repede că e o diversiune.”
Gelu Voican Voiculescu, împotriva căruia se îndreaptă aceleaşi acuzaţii de infracţiuni împotriva umanităţii, este cel care s-a ocupat de înhumarea cuplului de dictatori, condamnaţi la moarte după un proces sumar. După Revoluţia din decembrie 1989 a fost viceprim-ministru în primul guvern provizoriu şi responsabil cu controlul serviciilor secrete. Nici el nu se consideră vinovat de ceva.
Gelu Voican Voiculescu: „Pe noi nimeni nu ne-a contestat nici atunci, nici în lunile care au urmat, ca legitimitate”.
Petre Roman, al treilea acuzat important în ancheta Revoluţiei, a citit din balconul Comitetului Central al Partidului Comunist, prima Declaraţie împotriva dictaturii comuniste, după ce Nicolae şi Elena Ceauşescu fugiseră cu elicopterul. Imediat a devenit membru în Consiliul Provizoriu al Frontului Salvării Naţionale, care îşi propunea să coordoneze revoluţia şi să instaurareze democraţia. Procurorii spun că împreună cu Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu au întreţinut artificial violenţele pentru a putea să preia puterea.
Viorel Sasca – revoluţionar: „Sunt aproape 30 de ani de atunci în care s-a încercat să se ascundă adevărul, nu să se afle adevărul”.
ACTUALIZARE. Cererea Procurorului general Augustin Lazăr a ajuns la Cotroceni, a anunțat Administrația Prezidențială.
Anunțul a fost făcut de Parchetul General.
Comunicatul Ministerului Public:
„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a adresat președintelui României o solicitare de exercitare a prerogativelor constituționale și legale privind cererea de urmărire penală în legătură cu săvârșirea infracțiunii contra umanității, prev. de art. 439 alin. (1) lit. a, g, i și k Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal. față de:
- ILIESCU ION, membru și președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (din 22 decembrie 1989), organism care de facto a exercitat puterea executivă și legislativă centrală, comportându-se ca un Guvern până la apariția Decretului-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989, când președintele consiliului a primit rolul unui șef de stat, iar atribuțiile legislative ale consiliului au fost separate de cele executive, ce necesită autorizare pentru intervalul 22-27 decembrie 1989,
- ROMAN PETRE, membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale, din 22 decembrie 1989, numit oficial prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr. 1 din 26 decembrie 1989, ce necesită autorizare pentru perioada 22-31 decembrie 1989 și
- VOICULESCU GELU-VOICAN, membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale din 22 decembrie 1989, numit oficial vice prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr. 5 din 28 decembrie 1989, ce necesită autorizare pentru perioada în perioada 22-31 decembrie 1989.
Solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se întemeiază pe prevederile constituționale și legale (art. 109 alin. 2 din Constituția României, respectiv art. 12 și 19 din Legea nr. 115/1999), precum și pe Decizia Curții Constituționale nr. 270 din 10 martie 2008.”
Procurorii anunțau la finalul anului trecut că s-a avansat mult în dosarul Revoluției din 1989.
Procurorul militar Marian Lazăr spunea în decembrie 2017 că anchetatorii au identificat sursa zgomotului din timpul ultimului discurs al dictatorului Nicolae Ceaușescu, dar și faptul că s-au distrus probe în legătură cu organizarea Revoluției. Un alt aspect important, procurorii au găsit dovezi că „până la execuția celor doi, survenită la data de 25 decembrie 1989, au fost identificate trei tentative de lichidare fizică” a soților Ceaușescu. Totodată, anchetatorii au stabilit că nu a existat un vid de putere, aceasta fiind preluată în timp scurt.
Procurorii au decis audierea sau reaudierea a numeroși martori, dar și colaborarea cu istorici, scriitori și jurnaliști care au documentat subiectul evenimentelor din decembrie 1989 și folosirea eficientă a datelor și informațiilor relevante apărute în vasta literatură care a avut ca obiect Revoluția din Decembrie 1989. În plus, s-a mai decis verificarea și exploatarea arhivelor militare și civile, precum și fișarea, scanarea, analizarea și valorificarea vastei arhive a Senatului României care a stat la baza elaborării Raportului Comisiei Senatoriale privind Revoluția Română din Decembrie 1989.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
