Sari la conținut

Becali, la dezbaterea pentru legea grațierii: „Un proiect șmecherește”

Finanţatorul FC Steaua, Gigi Becali, care are o condamnare penală pentru care a fost eliberat condiționat, a spus luni, la dezbaterea de la Ministerul Justiţiei, că OUG privind graţierea este „un proiect şmechereşte”, pentru că cel care a furat un cârnat este la puşcărie, iar un altul care a furat 200 de milioane este graţiat. Becali a mai spus că directorii de penitenciare sunt stăpâni de sclavi şi a cerut ca şeful ANP, Marius Vulpe, care este prezent la dezbatere, „să fie dat afară”.

gigi becali

„Este un proiect şmechereşte. Vă dau cazul Vişinescu: iese peste trei ani. De aia oamenii ies în stradă. Eu am propus între trei şi patru ani pentru abuz în serviciu. Eu am fost acolo (în penitenciar, n.r.) şi ştiu. (…) Ăla care a furat un cârnat e la puşcărie, ăla care a furat 200 de milioane este graţiat. Directorii de penitenciare sunt stăpâni de sclavi”, a spus Becali în intervenţia sa la dezbaterea publică de la Ministerul Justiţiei, potrivit News.ro.

Becali a arătat că cea mai mare problemă a puşcăriilor este Administraţia Naţională a Penitenciarelor. „Am un coleg care în patru ani nu a venit niciodată acasă”, a afirmat Becali.

El a susţinut că, dacă tot se face o „lege a graţierii”, trebuie ca prevederile acesteia să permită să iasă 6.000 sau 7.000 de oameni din închisori. „De exemplu, şantajul ar trebui trecut în proiect”, a precizat Becali.

Gigi Becali a fost încarcerat din 20 mai 2013 până în 3 aprilie 2015, când a fost eliberat condiţionat din Penitenciarul Poarta Albă, după ce a executat o treime din pedeapsa de trei ani şi şase luni de închisoare primită în cele trei dosare, respectiv cel privind schimbul de terenuri cu Ministerul Apărării, dosarul "Valiza" şi cel al sechestrării persoanelor care i-au furat maşina.

În timpul dezbaterii de la Ministerul Justiției, în sală au fost prezentate cu un videoproiector imagini din mai multe închisori.

Reprezentantul unei organizaţii din Timişoara a spus, în intervenţia sa, că nu înţelege de ce se mai dezbat aceste ordonanţe de urgenţă şi a adus o listă cu 2.000 de semnături ale unor oameni care se opun proiectelor.  „Am aici 2.000 de semnături care se opun acestor proiecte. Cerem să se retragă proiectele şi să meargă pe lege organică”, a spus acesta.

Peste o sută de oameni participă la dezbaterea publică a proiectelor de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor penale, alături de ministrul Justiţiei fiind directorul Administraţiei Naţionale a Penitenicarelor şi secretari de stat din MJ.

Ministrul Justiţiei a spus, la începtul dezbaterii, că de proiectul privind graţierea nu vor beneficia violatorii, criminalii, cei acuzaţi de fapte de corupţie, şi nici recidiviştii, iar condiţia pusă este legată de recuperarea prejudiciilor.

În ceea ce priveşte proiectul de ordonanţă privind modificarea codurilor penale, ministrul Justiţiei a spus că, săptămâna trecută, Curtea Constituţională a decis că încă şase articole din codurile penale sunt neconstituţionale, iar în aceste condiţii se impun noi modificări. „Ascultăm toate părerile şi opiniile şi vrem să ne asigurăm că toate opiniile şi argumentele vor fi integrate în aceste acte, astfel încât ele să nu plece din Minister fără opiniile împărtăşite”, a spus Iordache.

Timpul alocat fiecărei intervenţii este de trei minute pentru fiecare asociaţie, respectiv participant individual.

Consiliul Superior al Magistraturii, reunit în plen, în absenţa ministrului Justiţiei, Florin Iordache, a dat, în 25 ianuarie, aviz negativ proiectelor de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificările codurilor penale. Avizul dat de CSM este unul consultativ.

Pe această temă, preşedintele Klaus Iohannis a declanşat procedura pentru organizarea unui referendum. Preşedintele contestă cele două ordonanţe de urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor penale.

Ce prevăd proiectele de ordonanțe de urgență

Proiectul de ordonanţă de urgenţă promovat de Ministerul Justiţiei prevede graţierea integrală a pedepselor de până la cinci ani precum şi jumătate din pedeapsa femeilor gravide, a celor care au în întreţinere copii sub cinci ani, a celor cu vârste de peste 60 de ani şi a celor cu boli incurabile în faze terminale.

Prevederile nu se aplică recidiviştilor, nici celor care s-au sustras executării pedepsei şi nici celor care comit infracţiuni după data de 18 ianuarie 2017. Proiectul prevede că OUG intră în vigoare în 18 februarie 2017.

Proiectul de OUG care modifică prevederi din Codul Penal şi din Codul de Procedură Penală ia în calcul pagubele materiale mai mari de 200.000 de lei în cazul abuzului în serviciu, reducând de la 7 la 3 ani de detenţie nivelul maxim al pedepsei şi eliminând sancţiunea cu interdicţia privind ocuparea unei funcţii publice.

În ceea ce priveşte conflictul de interese, printre cei menţionaţi că beneficiari ai folosului patrimonial de pe urmă faptei comise de funcţionarul public nu se vor mai regăsi şi cei cu care acesta a avut raporturi de muncă în ultimii cinci ani. Denunţurile vor fi valabile doar dacă sunt făcute în termen de şase luni de la data comiterii faptei reclamate.

Pe aceeași temă