Martor în dosarul Dragnea-Bombonica: Era văzut ca un Dumnezeu
Acuzaţii directe la adresa președintelui PSD, Liviu Dragnea, în dosarul în care este judecat pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual și în care este implicată și fosta soție, Bombonica Prodana. Următorul termen în dosarul privind angajările fictive de la DGASPC Teleorman este pe 16 ianuarie.
În dosar, Liviu Dragnea, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, este acuzat că a determinat conducerea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială să angajeze membri PSD, fără ca aceştia să se prezinte o zi la muncă.
Mirela Chera, fost şef Serviciu Asistenţă Socială, martor în dosar, a declarat astăzi în faţa magistraţilor că social-democraţii angajaţi la DGASPC Teleorman erau protejaţi de Liviu Dragnea.
Reporter: Şi în prezent e văzut ca un Dumnezeu Liviu Dragnea în DGASPC sau în județul Teleorman?
Mirela Chera: Da. Pentru că tuturor le e teamă. Deci, tuturor le e teamă în prezent de el. Și în cadrul Direcției și în cadrul județului Teleorman.
Reporter: Directivele veneau de la preşedintele CJ, în legătură cu cele două colege care nu veneau la serviciu și mergeau la PSD Teleorman?
Mirela Chera: Lucrul ăsta se știa, deci toată lumea îl știa. Nici doamna Alesu (Florea Alesu, fost director DGASPC Teleorman - n.r.) nu cred că avea nimic de comentat la lucrul ăsta.
La data faptelor eram șef serviciu Asistență Socială la DGASPC Teleorman. Știu că cele două nu își desfășurau activitatea la DGASPC, deși erau încadrate. Pe Botorogeanu nici nu am cunoscut-o până la ancheta DNA. Pe Stoica am cunoscut-o în 2010. Despre Botorogeanu auzisem. Am aflat de la cineva de la Serviciul Personal că ele nu veneau la serviciu, deși erau angajate, și că își desfășurau activitatea la sediul PSD Teleorman.
Reporter: Erau membre?
Mirela Chera: Nu știu. Erau protejate de domnul președinte Dragnea. Știa toată lumea, nu știam numai eu.
Reporter: Ați fost supusă unor presiuni la audiere la DNA?
Mirela Chera: Nu!
Procesul în care liderul PSD, Liviu Dragnea, este judecat pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, alături de fosta sa soţie şi de foşti angajaţi ai DGASPC Teleorman, a fost reluat de la zero pe 3 octombrie, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Decizia reluării acestui proces a fost luată în 5 septembrie, în condiţiile în care judecătoarea Anamaria Dascălu se va pensiona şi nu va mai face parte din completul căruia i-a fost repartizat acest dosar, fiind înlocuită de Constantin Epure. Astfel, a fost invocată o decizie a CEDO, fiind pusă în discuţie din oficiu reluarea procesului.
În acest dosar, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în 15 iulie 2016, pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, fiind acuzat alături de fosta sa soţie şi de foşti angajaţi ai DGASPC Teleorman.
Potrivit procurorilor, în perioada iulie 2006 - decembrie 2012, Liviu Dragnea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al PSD Teleorman, a determinat-o pe Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii. "În realitate, cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă", susţine DNA.
Fosta soţie a lui Dragnea, Bombonica Prodana, este acuzată de abuz în serviciu, alături de foşti şefii din Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman. Bombonica Prodana a fost pusă sub acuzare pentru că, în perioadele 3 martie - 1 august 2008 şi 3 iulie 2009 - 1 august 2010, nu a sancţionat două subordonate încadrate în funcţia de referent la instituţiile pe care le conducea, deşi ştia că nu s-au prezentat la serviciu şi nu au respectat prevederile contractului individual de muncă şi fişa postului.
La cererea Bombonicăi Prodana, care a invocat o excepţie de neconstituţionalitate, instanţa supremă a sesizat Curtea Constituţională în privinţa definiţiei abuzului în serviciu. CCR a decis că impunerea unui prag valoric în ceea ce priveşte abuzul în serviciu este de competenţa Parlamentului, precizând că reglementarea valorii pagubei şi gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de abuz în serviciu este necesară pentru delimitarea răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică. Ministerul Justiţiei a anunţat că, urmare a deciziei CCR, infracţiunea de abuz în serviciu urmează să fie redefinită, inclusiv prin instituirea unui prag valoric.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
