Mărturie din penitenciarul lui A. Vișinescu: Ion Mihalache urla în celulă și atunci intrau peste el și îl băteau
La 88 de ani, îşi trăieşte liniştit bătrâneţea într-un bloc din centrul Bucureştiului şi nu are remuşcări. Spune că şi-a îndeplinit doar sarcinile de serviciu. Sub comanda lui şi-au găsit sfârşitul mai mulţi lideri ţărănişti, printre care Ion Mihalache.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului cere Parchetului Militar să îl ancheteze pe Alexandru Vişinescu.
El a condus penitenciarul timp de opt ani, timp în care locul şi-a câştigat temutul renume de „închisoarea tăcerii”.
Cei 138 de deținuți care au fost chinuiţi în penitenciarul de la Râmnicu Sărat, în timpul torţionarului Alexandru Vişinescu, nu aveau voie să ia legătura cu rudele.
Le era interzis să vorbească între ei. Erau ţinuţi câte unul într-o celulă strâmtă. Aveau dreptul la doar 15 minute de plimbare în curte, în aer liber, dar nici atunci nu vedeau bine cerul sau copacii.
Valentin Cristea, unul dintre cei persecutaţi de căpitanul Vişinescu, nu poate uita nici acum, la 83 de ani, momentele de teroare pe care le-a trăit 96 de luni în închisoarea tăcerii. Izolarea toatală era accentuată de spaţiul strâmt din celulă, gândit în aşa fel încât să dea senzaţia deţinuţilor că nu au scăpare.
„Erau gratii şi nişte obloane înclinate în sus. Adică nu puteai vedea decât nişte dungi de cer aşa”, își amintește Valentin Cristea.
Dincolo de tortura psihică, deţinuţii căpitanului Vişinescu erau sleiţi zilnic de puteri.
„Programul începea zilnic de la 5 dimineaţa până la 22 seara, timp în care nu aveau voie să se aşeze”, spune Camelia Manuela Sava, profesor de limba română, doctorand în detenţie politică.
Hrana, o tortură zilnică
O tortură zilnică era şi hrana. Potrivit mărturiilor deţinuţilor care au supravieţuit terorii de la Râmnicu Sărat, dimineaţa primeau terci din făină de porumb, la prânz - o fiertură de zarzavat cu câteva zgârciuri în ea iar seara - o supă uşoară fără pâine sau mămăligă. Hrana lor zilnică nu depăşea 600 de calorii.
Dacă se revoltau, erau bătuţi crunt sau trimişi la subsol, în celula neagră.
„Nu puteau sta decât în picioare, pe jos era apă uneori, iarna îngheţau, nu aveau pat, nu aveau niciun mobilier, erau între patru pereţi, lăsaţi şi înfometaţi sistematic, până cedau să spună totul în anchete”, explică Manuela Sava.
Un medic îi vizita de două-trei ori pe an, indiferent de cât de mare le era suferinţa.
Corneliu Coposu, deținutul din celula numărul 3
Prin iadul de la Râmnicu Sărat au trecut şi cei mai importanţi lideri ai Partidului Naţional Ţărănesc: Ion Mihalache, Corneliu Coposu, Ion Diaconescu.
Opt ani a fost închis aici Corneliu Coposu. În celula numărul 3. Condiţii cumplite. Ceea ce l-a făcut să exclame:„Dacă deţinuţii politici ar fi avut o Golgotă. aceea s-ar fi numit Râmnicu Sărat”.
Ion Mihalache, fondatorul Partidului Ţărănesc, a îndurat cu greu tortura şi umilinţa.
„Uneori începea să ţipe, să urle în celulă şi atunci intrau peste el, îl băteau, îi puneau lanţuri la picioare. I-au pus şi căluş la un moment, că se auzea că nu mai putea să strige”, își amintește Valentin Cristea.
„L-au bătut până la moarte. În momentul în care au vrut să îl arunce în groapă, Vişinescu i-a înfipt un cuţit în inimă, vrând să vadă că intr-adevăr a murit acest mare opozant al regimului”, spune Violeta Vâlcu, fost membru PNȚCD.
Torţionarul Alexandru Vişinescu nu a vrut să dea explicaţii pentru acuzaţiile care i se aduc. Judecătorii vor decide dacă va răspunde dacă trebuie să plătească.
Andrei Muraru: Regimul de la Râmnicu Sărat a fost unul de exterminare
Cel puțin șase deținuți au murit în penitenciarul de la Râmnicu Sărat în perioada în care acesta a fost condus de Alexandru Vișinescu, a declarat, la Digi24, președintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Andrei Muraru.
„Din punctul nostru de vedere, regimul de detenție de la Râmnicu Sărat poate fi calificat drept unul de exterminare, pentru ca deținuții au fost ținuți în izolare extremă, fără posibilitatea de a da sens vieții în penitenciar, fără contact cu familia, fără contact între ei”, a explicat Andrei Muraru.
„Medicul consemnează starea de malnutriție în care se aflau mulți dintre ei, sancțiunile fizice crunte aplicate pentru abateri minore, frigul insuportabil din celule și inexistența unei asistențe medicale de specialitate. Toate acestea au cauzat moartea mai multor deținuți de la Râmnicu Sărat”, a adăugat președintele executiv al IICMER.
Acesta a prezentat și o estimare a numărului victimelor din penitenciarul condus de A. Vișinescu: „Știm că au murit cel puțin șase, dar estimările noastre ajung până la 12 decese”.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
