Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, spune că orice formă de persecuţie a unei persoane pentru că ar sesiza abuzuri în sistemul în care activează este „inacceptabilă”. El adaugă că va acţiona pentru a clarifica acuzaţiile aduse în documentarul Recorder, dar că, pe de altă parte, până acum nu i-au fost semnalate persecuţii de natura celor invocate în scrisoarea deschisă semnată de peste 170 de magistrați.
„Este inacceptabilă orice formă de persecuție a unei persoane pentru ca ar sesiza aspecte care, în opinia sa ,constituie disfuncționalități sau abuzuri în sistemul în care activează. Astfel de sesizări trebuie verificate și clarificate, nu reprimate. Susțin necesitatea clarificării tuturor aspectelor învederate în documentarul respectiv de către magistrați , putând fi confirmate sau infirmate factual”, a scris Marinescu pe Facebook.
„Diversitatea de opinii și convingeri privind politicile profesionale, manageriale, de personal, criteriile de promovare, selecție, pregătire profesională, cadrul legislativ ce reglementează statutul și organizarea etc există și este firească în magistratură, mai ales în contextul în care aceasta are o componentă electivă, în desemnarea CSM și competitivă în ocuparea unor funcții de conducere. Aceste situații au născut și nasc divergențe de opinie și controverse, conturarea de majorități și minorități de opinie dar, sub nici o formă, nu trebuie să conducă la abordări revanșarde, punitive sau opresive ale celor care gândesc altfel”, a continuat ministrul.
El spune că, de când ocupă această funcție, nu a primit „nicio sesizare a vreunui magistrat ca ar exista persecuții de natura celor invocate în scrisoarea deschisă menționată. Orice magistrat care invocă astfel de situații le poate semnala, nu doar public, dar și organelor în drept să ia măsuri și către MJ, cat timp ministrul este membru CSM”, a continuat el.
„De când sunt ministru al Justiției nu am primit nici o sesizare a unui magistrat ca ar exista nereguli privind desfășurarea activității CSM, privind alegerile pentru acest organism sau cu privire la desfășurarea concursurilor sau procedurilor de selecție pentru funcțiile de conducere”, a mai spus Marinescu.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
El amintește că „legile justiției au fost adoptate în anul 2022 de către Parlament, au fost evaluate pozitiv la nivel european fiind ridicat MCV, precum și anual în cadrul raportului privind statul de drept și au fost înscrise în PNRR ca jalon finanțabil. La constituirea coaliției de guvernare, toate partidele au discutat despre modernizarea acestui cadru normativ și a existat un acord politic privind măsurile de luat, înscris în programul de guvernare. MJ acționează în conformitate cu acest program și gestionează jalonul PNRR care va permite accesarea banilor europeni. Orice lege poate fi modificată în acord cu evoluția societății, în baza unui acord politic bazat pe o informație completă, reală și obiectivă, în limitele cadrului PNRR și al concluziilor rapoartelor privind statul de drept”.
Recorder a publicat, marți seară, pe canalul de YouTube, un documentar intitulat „Justiție capturată”, despre starea justiției din România, fenomenul prescripției și efectele centralizării puterii. Curtea de Apel București a organizat o conferință de presă în care a negat acuzațiile din documentar și i-a criticat pe magistrații care au vorbit deschis cu jurnaliștii Recorder.
Totuși, în timpul conferineței, judecătoarea Raluca Moroșanu a luat cuvântul pentru a spune că mărturiile din documentarul Recorder sunt adevărate și că îl susține pe colegul său, Laurențiu Beșu, unul dintre judecătorii care au vorbit despre neregulile în sistemul de justiție. „Suntem terorizați cu acțiuni disciplinare”, susține Moroșanu.
„Suntem terorizaţi pur şi simplu, cu acţiuni disciplinare şi cu tot ce ştiţi dumneavoastră că ni se întâmplă. Nu vreau să vă spun cum este atmosfera şi în ce situaţie toxică şi încordată suntem. O parte dintre colegii mei sunt de acord cu mine, nu ştiu cealaltă parte ce vor face, iată sunt aici unii care vor susţine probabil conducerea. Aşa ca paranteză - nu am fost nici ofiţer acoperit, nici la 'Doi şi un sfert', nicăieri. Am fost toată viaţa mea magistrat”, a spus judecătoarea.
Anterior, Curtea de Apel București l-a acuzat pe Laurențiu Beșu, unul dintre judecătorii care au vorbit în investigația Recorder despre nereguli în sistemul de justiție, că denaturează fapte și că ar fi fost „ofiţer la doi şi-un sfert”, unitatea de informații a Ministerului de Interne, lucru interzis de statutul magistraților.
„Afirmațiile publice ale unui judecător, Beşu Ionel Laurenţiu, sunt grav denaturate și contrazise de documente oficiale și de proceduri legale clare. Faptele arată că delegarea sa nu a fost prelungită din raţiuni exclusiv de ordin profesional, iar încercarea de a rescrie ulterior această realitate reprezintă o mistificare periculoasă a adevărului”, se arată într-un comunicat al Curții de Apel remis miercuri seară.
Laurențiu Beșu, fost judecător la Curtea de Apel de București, a acuzat în ancheta Recorder că delegările judecătorilor se fac în așa fel încât anumite dosare să fie tergiversate sau rejudecate până când intervine prescripția faptelor.
Tot ieri, Sorina Marinaș, judecătoare la Curtea de Apel Craiova, a transmis pe Facebook o scrisoare deschisă semnată 178 de judecători și procurori, unii pensionari, care se declară solidari cu magistrații Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu.
„Ne exprimăm public solidaritatea cu magistrații care au avut curajul de a sesiza problemele și presiunile din sistemul de justiție. Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate. Tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol”, se arată în scrisoarea deschisă.
„Totodată, subliniem că aspectele semnalate de colegii mai sus menționați nu sunt izolate. Disfuncționalități profunde și sistemice persistă, iar asumarea lor este esențială. Justiția are nevoie nu doar de curaj, ci și de o reformă reală, onestă, pentru a putea rămâne liberă, dreaptă și credibilă — în slujba cetățeanului”, mai spun semnatarii documentului.
Editor : M.B.
