Sari la conținut
News Alert

Ministrul Justiţiei vrea ca procurorii să fie în subordinea sa

Codul Penal a redevenit subiect de discuţie. Ministrul Justiţiei va propune premierului o revizuire a legislaţiei penale. Printre altele, doreşte ca procurorii să-şi desfăşoare activitatea „sub autoritatea ministrului Justiţiei". Florin Iordache doreşte să implice şi mediul academic în dezbateri. Codul Penal a suferit sute de modificări după intrarea sa în vigoare, la 1 ianuarie 2014.

„Voi căuta ca un text din Constituţie, fie ignorat complet de unii ministri ai Justiţiei, fie abuziv exercitat de alţii să devină cu adevărat operaţional: Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justiţiei”, declara Florin Iordache ieri, înainte de învestirea în funcţie, la audierea din comisii.

Fostul ministru al Justiţiei, Raluca Prună, consideră că nu se impune acum modificarea legislaţiei penale.

Raluca Prună, fost ministru al Justiţiei: „Eu cred că nu. Cred că am avut destule decizii ale CCR, am pus în acord această legislaţie la jumătatea anului trecut şi cred că nu mai sunt lucruri care să necesite o acţiune urgentă.”

Curtea Constituţională a adus peste 40 de modificări Codului Penal. Unele s-au referit la acuzaţiile de corupţie, altele au vizat procedurile de reţinere şi arestare. În legislatura trecută, Parlamentul a discutat şi el mult pe această temă. Au fost peste 250 de propuneri de schimbare a legislaţiei penale. Unele au creat dispute în Camera Deputaţilor.

Nu putem lucra pe genunchi 22 de iniţiative cu privire la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală. Vrem ca această procedură deosesibit de greoaie să fie rezolvată cu toată seriozitatea şi să avem şi un consens, atât politic cât şi constituţional”, spune deputatul PSD Ciprian Nica, în iunie 2015.

Încătuşarea să se aplice în cazul celor care au săvârşit infracţiuni cu violenţă, au pus în periocl integritatea fizică, celor care s-au opus măsurii reţinerii sau în caz celor care s-au sustras anchetei. Arestarea preventivă se referă la măsuri de siguranţă, preventive, care se iau faţă de persoane care prezintă pericol pentru ordine publică, fie sunt recidivişti sau au săvârşit fapte de violenţă”, declara în martie 2015 senatorul PSD Şerban Nicolae, autorul unui proiect de lege a cărui adoptare ar fi împiedicat arestarea preventivă a celor anchetaţi pentru fapte de corupţie.

CSM şi reprezentanţii Parchetelor s-au opus acestor initiaţive lgislative. Parlamentarii au renunţat la o parte din modificări, altele au rămas în comisiile de specialitate.

Pe aceeași temă