Modul în care funcţiona reţeaua infracţională din care ar fi făcut parte un senator, un procuror şi funcţionari ai ANAF

În cadrul acestuia erau utilizate societăți comerciale de tip fantomă, pe care persoanele suspectate le controlau și care derulau operațiuni comerciale cu eludarea normelor fiscale.

Fiecare persoană din cadrul grupului avea atribuții bine determinate. Astfel, unii dintre suspecți aveau atribuții pe linia înființării firmelor fantomă, iar alţii racolau cetăţeni străini pentru a fi plasaţi ca asociați în cadrul firmelor fantomă şi, respectiv, cetăţeni români dispuși să își asume calitatea de asociat și administrator al firmelor de acest gen, în schimbul unor sume de bani.

Potrivit procurorilor, alți suspecți erau implicați în reprezentarea firmelor fantomă înființate în relația cu autoritățile fiscale și în identificarea funcționarilor fiscali care să-i sprijine. Astfel, unii dintre suspecți ar fi intermediat legăturile cu funcționari din cadrul ANAF cu atribuții în verificarea firmelor și s-ar fi implicat în soluționarea controalelor fiscale asupra societăților fantomă.

Totodată, unii dintre cei vizaţi în anchetă întocmeau documentația contabilă pentru operațiunile comerciale realizate de către firmele fantomă, iar alţii coordonau operațiunile de transport și menţineau legătura cu șoferii, cu reprezentanții firmelor beneficiare.

Anchetatorii DNA susţin că membrii grupării desfășurau activități în scopul de a reduce substanțial obligațiile fiscale datorate bugetului de stat, prin omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate.

Concomitent, erau evidențiate cheltuieli care nu aveau la bază operațiuni reale ori erau evidențiate alte operațiuni fictive.

Sustragerea de la efectuarea verificărilor fiscale, reprezenta o altă modalitate de evaziune fiscală.

În același timp, persoanele suspectate ar fi stabilit cu rea-credință impozitele, taxele sau contribuțiile, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat, în special sume datorate cu titlu de TVA.

Membrii rețelei ar fi derulat operațiuni comerciale triunghiulare scriptice, în care au fost implicate societăți comerciale pe care membrii grupului le-ar fi folosit pentru reducerea masei impozabile.

Astfel, aceștia ar fi declarat scriptic fictiv raporturi comerciale intracomunitare și menționau, tot fictiv, că operațiunile ar fi fost susținute și prin realizarea de tranzacții bancare în „buclă”. În realitate operațiunile comerciale ar fi fost folosite pentru tranzitarea succesivă a conturilor societăților în circuitul comercial, după care se reîntorceau la societatea inițiatoare, scopul fiind ascunderea circuitului real al mărfurilor.

De asemenea, pentru eludarea sistemului de taxe și impozite, impus de legislația financiară a statului român, reprezentanții societăților menționate recurgeau la „reglarea” balanței de TVA sub forma corelării valorii achizițiilor cu livrările efectuate, uzând de interpunerea unor circuite comerciale frauduloase în care au fost angrenate societăți comerciale cu un comportament de tip „fantomă”, controlate prin interpuși.

Valoarea prejudiciului cauzat bugetului de stat în perioada 2011-2013 fost estimată la peste 50 de milioane de euro, reprezentând impozit pe profit și TVA neachitate, precum și TVA rambursat prin declararea de operațiuni fictive.