Noul Cod Penal și de Procedură penală sunt de astăzi în vigoare
Administraţia Penitenciarelor susţine că peste 400 de condamnaţi au executat deja pedeapsa maximă prevăzuta de nouă lege. Intrarea în vigoare a celor două coduri a fost precedată de un val de critici venite din partea magistraţilor, dar şi a preşedintelui. Cele mai multe controverse le-a ridicat articolul privind interceptările care ar împiedica strângerea de probe deorece persoana cercetată ar trebui anunţată că este vizată de o anchetă. Acesta articol nu va fi însă modificat, a anunţat acest lucru chiar premierul Victor Ponta, după ce a discutat cu ministrul Justiţiei.
Magistraţii şi preşedintele cer, în special, reglementarea mai clară a regimului inteceptărilor. Se tem că judecătorii, pe baza legii neclare, s-ar putea opune emiterii autorizaţiilor de ascultare, înainte de începerea urmăririi a unui învinuit. Premierul a precizat însă că articolul ambiguu nu va fi modificat.
„Nu e niciun fel de problemă, în baza codurilor actuale s-a introdus acea prevedere să se facă interceptările după ce începe urmărirea penală, cum a dispus CCR într-o propunere din 2009”, a spus Victor Ponta.
Procurorii au avertizat că articolul 140 îi obligă să îi anunţe pe cei vizaţi de interceptări că sunt urmăriţi.
„Nu cred că undeva în Europa i se zice că e urmărit de noi şi că-ţi ascultăm telefonul”, a spus Laura Codruța Kovesi.
Preşedintele l-a somat joi pe premier să modifice regimul interceptărilor.
„Dacă premierul nu își asumă emiterea unei ordonanțe de urgență, este emblema corupției. Devine scutul oamenilor corupți”, a spus Traian Băsescu.
Ministrul Justiţiei spune că vor fi totuşi schimbări ale legilor penale, altele decât ale articolului 140. Ele vor sta în dezbatere publică până săptămâna viitoare.
„Decizia va fi luată de Guvern, dacă soluția va fi ordonanța de urgență, dacă va fi proiect de lege. Ambele soluții. De altfel, propunem pentru miercuri Guvernului un pachet de acte normative”, a spus Robert Cazanciuc.
Una dintre modificările agreate de premier şi de USL vizează un articol nou introdus, respectiv cel care pedepseşte presiunile la adresa justiţiei. Premierul consideră că această infracţiune ar aduce atingere libertăţii presei. Magistraţii au cerut însă această prevedere pentru a se apăra de atacurile publice ale politicienilor.
Bilele negre ale noilor Coduri Penal și de procedură penală
Principala problemă semnalată de o parte dintre magistraţi se referă la interceptări. Astfel, unii procurori consideră cu nu vor mai putea dispune interceptări telefonice decât după ce îl anunţă pe suspect că este anchetat. Alţii consideră că persoanele suspectate de săvârşirea unei fapte penale pot fi interceptate, cât timp s-a început urmărirea penală în ceea ce priveşte fapta săvârşită.
O altă schimbare importantă din noul Cod Penal este reducerea pedepselor pentru faptele de corupţie. Luarea de mită, de exemplu, este sancţionată cu pedeapsă cuprinsă între 3 şi 10 ani de închisoare, în timp ce în vechea legea pedeapsa era de până la 15 ani. În schimb, crește pedeapsa maximă prevăzută pentru darea de mită, de la 5 la 7 ani.
Un alt exemplu este pentru infracţiunea de înşelăciune, care va fi pedepsită cu cel mult cinci ani de la 1 februarie, în condiţiile în care acum pedeapsa maximă este de 15 ani.
Resursa umană este o altă problemă reclamată de magistraţi. Noile coduri introduc două noi instituţii. Este vorba în primul rând despre judecătorul de drepturi şi libertăţi, care va judeca exclusiv cereri de arestare preventivă, dar şi avizele de percheziţie sau interceptare. O altă instituţie nouă este judecătorul de cameră preliminară, cel care analizează dacă procurorul care vrea să trimită în judecată un dosar a respectat toate procedurile. Abia apoi cazul ajunge pe masa magistratului care judecă dosarul, iar cei trei trebuie să fie diferiţi. Unele instanţe reclamă că nu au personal suficient pentru a acoperi această cerinţă.
Sunt voci ale profesioniştilor dreptului care susţin că unii magistraţi ar fi tentaţi să aplice în continuare în paralel cele două coduri, în cazul în care faptele ar fi fost săvârşite înainte de 1 februarie, selectând prevederile favorabile acuzatului din fiecare lege.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
