Ordonanța fantomă. Modificările la legile justiției - adoptate în grabă, fără transparență - rămân secrete

Data actualizării: Data publicării:
Declarații făcute de Tudorel Toader după adoptarea OUG privind legile justiției. Foto: InquamPhotos/Octav Ganea
Declarații făcute de Tudorel Toader după adoptarea OUG privind legile justiției. Foto: InquamPhotos/Octav Ganea

Sunt mai bine de 24 de ore de când Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă pentru legile Justiţiei şi nici acum nu ştim cu exactitate ce conţine. Documentul nu a fost publicat nicăieri şi nici nu sunt explicaţii pentru întârziere. Tot ce se știe momentan sunt explicaţiile date de ministrul Justiţiei după ședința de Guvern de luni.

Principalele modificări cunoscute în OUG privind legile justiției:

Crește vechimea necesară procurorilor care vor să lucreze la DNA și DIICOT, structurile specializate ale Ministerului Public. Este a doua modificare a acestei prevederi în ultimele trei luni. În iulie a intrat în vigoare noua lege a organizării judiciare, care urca vechimea de la șase la opt ani. Atunci, parchetele au considerat că pot rămâne pe funcție procurorii care au câștigat concurs de numire, nu și cei numiți provizoriu, prin delegare.

Numai că ordonanța de urgență, în varianta prezentată luni de ministrul Justiției, prevede și că, la intrarea ei în vigoare, rămân pe funcții doar procurorii care îndeplinesc condițiile noi de vechime și experiență profesională. Nu se face așadar nicio distincție între procurorii numiți anterior, după câștigarea unui concurs, și cei delegați.

La DNA sunt câteva zeci de procurori în această situaţie, în timp ce la DIICOT sunt 50 de procurori, majoritatea numiți după un concurs, care nu au zece ani vechime. O situație dificilă este și la Secția militară de la Parchetul General, unde în dosarele importante - Revoluţia din 1989, violențele jandarmilor din 10 august - lucrează procurori detașați de la structurile de grad mai mic, care nu o vor mai putea face după noile reguli.

O modificare cerută de o parte dintre magistraţi, dar respinsă de alţii, este amânarea pentru aproape doi ani a pensionării anticipate. Schimbarea vine şi după o recomandare a Comisiei de la Veneţia. Asta în condiţiile în care pensionarea anticipată permitea ieşirea din activitatea a 95 la sută din judecătorii instanței supreme, spre exemplu.

Tot Comisia a cerut o procedură mai drastică de revocare a procurorilor şi judecătorilor aleşi în CSM, iar ordonanţa de urgenţă ar cuprinde această prevedere, conform celor anunţate de Ministrul Justiţiei.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri