Ministerul Justiției a transmis vineri o precizare după ce România a fost amendată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu 3 milioane de euro pentru că nu a transpus corect directiva UE privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
„Pentru corecta informare a opiniei publice în ceea ce privește atribuțiile Ministerului Justiției în procedurile legate de transpunerea Directivei 2015/849/UE în legislația națională a României, facem următoarele precizări: Directiva trebuia transpusă în legislația națională a României până la data de 26 iunie 2017. La data de 31.05.2018, proiectul de Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor și finanţării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative a fost aprobat de Guvern și a fost înaintat către Parlamentul României pentru dezbatere în procedură de urgență. Proiectul de lege a fost adoptat, cu amendamente, de Senat, la data de 24.09.2018 și de către Camera Deputaților la data de 24.10.2018, iar după reexaminare, a fost adoptată de către Senat în data de 18.03.2019 și de către Camera Deputaților în data de 26.06.2019. Legea a fost promulgată de către Președintele României, devenind Legea nr. 129/2019”, a transmis Ministerul Justiției, vineri după-amiază, într-un comunicat.
România a fost amendată, joi, de CJUE, cu trei milioane de euro, pentru că nu au transpus în mod complet, în termenul prevăzut, Directiva privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului. Autoritățile au transpus directiva după mai bine de doi ani.
Directiva UE era făcută să aducă mai multă lumină în tranzacțiile financiare în privința beneficiarilor reali ai acțiunilor. Tot ea interzicea existența acțiunilor la purtător. La vremea respectivă, s-a făcut legătura între directivă și modul în care era deținută Tel Drum, prin acțiuni la purtător. Dar nu a fost doar asta. Directiva presupunea înființarea Registrului Beneficiarilor Reali, adică al celor care dețin firme, fonduri, fundații. Și nici asta nu e problema, că și acum unele date pot fi aflate, și în actualul sistem. În directivă este prevăzut ca aceste registre naționale să fie interconectate: se poate face o urmărire mai bună a intereselor, a fluxurilor financiare.
O sancțiune similară a primit și Irlanda, care trebuie să plătească o sumă forfetară de două milioane de euro.
