Preşedinţii Curţilor de apel din România au transmis un mesaj de susţinere faţă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), arătând că, atunci când instanţa supremă este supusă discreditării, ridiculizării sau presiunilor publice, efectul se propagă inevitabil către toate instanţele din ţară şi afectează încrederea în toţi judecătorii. Preşedinţii Curţilor de apel consideră că ceea ce se întâmplă în aceste zile cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este doar o atingere adusă conducerii instanţei supreme, ci o slăbire a justiţiei în ansamblu.
ACTUALIZARE 19:08 Acelaşi mesaj a fost transmis de către preşedinţii tribunalelor şi judecătoriilor, care arată că „justiţia română este un sistem unitar”.
Știrea inițială. Preşedinţii Curţilor de apel din România au trimis, luni, un mesaj prin care îşi exprimă public sprijinul faţă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi faţă de preşedintele acesteia, judecătorul Lia Savonea, „în contextul atacurilor şi presiunilor, fără precedent, exercitate în spaţiul public”, potrivit News.ro.
„Justiţia română este un sistem unitar. Autoritatea instanţei supreme garantează echilibrul întregului edificiu jurisdicţional. Atunci când Înalta Curte este supusă discreditării, ridiculizării sau presiunilor publice, efectul se propagă inevitabil către toate instanţele din ţară şi afectează încrederea în toţi judecătorii. Cum potrivit art. 126 din Constituţia României, justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, considerăm că ceea ce se întâmplă în aceste zile cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este doar o atingere adusă conducerii instanţei supreme, ci o slăbire a justiţiei în ansamblu”, au afirmat preşedinţii Curţilor de apel.
Ei consideră că prin aceste atacuri este vulnerabilizat întregul sistem.
„Lovirea vârfului piramidei judiciare echivalează cu vulnerabilizarea întregului sistem - de la curţile de apel, la tribunale şi judecătorii - şi cu afectarea încrederii societăţii în capacitatea judecătorilor de a-şi îndeplini rolul constituţional. Discreditarea publică a preşedintelui instanţei supreme, prin manipulare şi dezinformare, creionează arhitectura unui dezechilibru statal fundamental, o îndepărtare periculoasă de la democraţie prin afirmarea arbitrariului ca politică a statului”, se arată în comunicat.
Preşedinţii Curţilor de apel susţin că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie sprijinită, „pentru că apărarea sa înseamnă apărarea drepturilor şi libertăţilor fiecărui cetăţean, înseamnă menţinerea statului în matca democraţiei”.
De asemenea, ei au transmis că în nicio democraţie o putere în stat nu cere socoteală altei puteri în stat.
„Procedurile judiciare nu sunt abuzuri aşa încât reformarea unor hotărâri definitive prin intermediul unor căi extraordinare de atac nu reprezintă altceva decât afirmarea principiilor fundamentale ale dreptului, respectiv prevalenţa adevărului şi a dreptăţii. Subliniem că în nicio democraţie, o putere în stat nu cere socoteală altei puteri în stat, în stradă, prin manipulare şi conduite subversive mimând empatia pentru categorii defavorizate şi proiectând asupra corpului magistraţilor eticheta de duşmani ai poporului, declanşând astfel o luptă de clasă imaginară. Statul prin exponenţii săi politici are obligaţia să crească nivelul de trai al populaţiei, să protejeze, să unească, să regleze prin mecanisme legitime şi coerente, nu să dezbine şi să polarizeze împărţind societatea în buni şi răi, corupţi şi oneşti. Lipsa capacităţii şi a disponibilităţii funcţionale pentru dialog a exponenţilor puterii executive în vederea înţelegerii mecanismelor juridice în baza cărora îşi desfăşoară activitatea instanţa supremă, arată nevoia acestora de subjugare a puterii judecătoreşti, pilon fundamental al statului de drept şi de confiscare a statului”, a adăugat sursa citată.
Preşedinţii Curţilor de apel au subliniat că reafirmă prin acest demers unitatea corpului judiciar.
„Necunoaşterea sau ignorarea crasă şi nescuzabilă a Constituţiei şi legilor statului, a principiilor organizării şi funcţionării statului de drept şi aplicarea dictonului Statul sunt eu, discreditarea continuă şi agresivă a instanţei supreme şi a preşedintelui acesteia par a fi noile «valori» după care se ghidează structura statală a ţării. În aceste momente, reafirmăm unitatea corpului judiciar şi responsabilitatea comună de a apăra independenţa justiţiei şi statul de drept, demnitatea funcţiei de judecător şi încrederea cetăţenilor în instituţiile fundamentale ale statului”, au mai afirmat preşedinţii Curţilor de apel.
Ei au făcut apel la respectarea statului constituţional al puterii judecătoreşti şi la protejarea autorităţii instanţei supreme, ca garanţie a unui stat de drept funcţional.
„Ne alăturăm, în mod solidar, poziţiei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, lansăm un apel la raţiune rămânând loiali următoarelor valori care stau la temelia statului de drept: - independenţa judecătorilor nu poate fi negociată sau condiţionată de reacţii publice; - demnitatea conducerii instanţei supreme este parte integrantă a prestigiului justiţiei; - nicio formă de presiune sau intimidare publică nu poate influenţa actul de judecată”, potrivit comunicatului.
Preşedinţii Curţilor de apel din ţară au susţinut că justiţia nu cedează niciunei forme de presiune.
„În acest context, afirmăm răspicat că justiţia nu se negociază şi nu cedează niciunei forme de presiune, justiţia nu cere şi nu acceptă privilegii, ci respectarea locului şi rolului său într-o societate democratică, pretinzând celorlalte puteri în stat respectarea standardelor de colaborarea loială interinstituţională şi de manifestare în acord cu statutul şi prerogativele de puteri în stat. Justiţia se înfăptuieşte prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ori nevoia constantă şi viscerală, coordonată minuţios, de denigrare a acestei instituţii, exprimă nevoia de totalitarism şi arbitrar a celor ce o promovează, protecţia dreptului cetăţeanului de rând, atât de clamat în discursul public, fiind doar mijlocul insidios prin care se realizează dezinformarea şi captarea”, au arătat aceştia.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a susţinut că o „campanie fără precedent” de denigrare a instanţei supreme şi a judecătorilor „reprezintă acţiuni concertate de destabilizare a ordinii de drept în care sunt implicaţi oameni politici, grupurile de presiune şi formatori de opinie afiliaţi acestora”. ICCJ a transmis, vineri, că aceste acţiuni produc emoţii publice puternice şi sunt stimulate de interpretări denaturate a naturii juridice a faptelor şi procedurilor, de subminare deliberată a încrederii publice în sistemul de justiţie.
Editor : M.B.
