Preşedinţii tribunalelor din România spun că deschiderea unui „dialog onest” între cele trei puteri ale statului - legislativă, executivă şi judecătorească - va reprezenta un efort comun de a corecta excesele din politicile fiscale. „Independenţa noastră asigură protejarea cetăţenilor şi nu reprezintă un privilegiu acordat magistratului”, susţin aceştia, după ce premierul Ilie Bolojan a anunțat creșterea vârstei de pensionare și o limită a cuantumului pensiei în raport cu salariul, pentru magistrați.
Preşedinţii tribunalelor au transmis, prin intermediul Consiliului Superior al Magistraturii, o poziţie comună „în contextul dezbaterilor apărute în mass‑media şi pe reţelele sociale în ultimele zile, referitoare la acuzaţiile aduse profesiei de magistrat de către anumite părţi ale opiniei publice”.
„Aceste nemulţumiri, unele izvorâte din neîncredere, altele dintr-o neînţelegere a dificultăţilor cu care se confruntă sistemul judiciar (generate, în principal, de calitatea cadrului normativ) au creionat o imagine nedreaptă unei profesii care trăieşte nu în spatele zidurilor reci, ci în mijlocul cetăţenilor”, au spus ei în comunicatul citat de News.ro.
Magistraţii au vorbit despre o „campanie intensă împotriva magistraţilor”, sub pretextul unei noi „reforme” care poate afecta chiar statul de drept, spunând că aceasta nu poate fi justificată de pretinsa aliniere la cerinţele UE în condiţiile în care, recent, a fost adoptată Legea nr.282/2023 privind pensiile de serviciu care corectează anumite anomalii legislative şi care reglementează creşterea etapizată a vârstei de pensionare a magistraţilor până la 60 de ani şi stabilirea unei pensii de serviciu la un procent de 80 din baza de calcul.
„Considerăm că deschiderea unui dialog onest între cele trei puteri ale statului - legislativă, executivă şi judecătorească - va reprezenta un efort comun de a corecta excesele din politicile fiscale adoptate în ultima perioadă, care pun o povară financiară excesivă pe umerii cetăţenilor. În acest context, suntem conştienţi că tensiunea creşte, iar dezamăgirea se transformă uneori în reproş faţă de cei care aplică legea. Dar să nu uităm: magistraţii nu fac legile, ei le aplică. Independenţa noastră asigură protejarea cetăţenilor şi nu reprezintă un privilegiu acordat magistratului. Noi nu suntem idealuri, ci oameni între oameni. Avem aceleaşi temeri, aceleaşi griji, aceleaşi speranţe ca oricine altcineva. Ne-am dorit să intrăm în această profesie pentru a căuta adevărul şi a aplica legea cu imparţialitate, contribuind astfel la garantarea statului de drept. Ne dorim să fim înţeleşi, nu blamaţi; ascultaţi, nu atacaţi; să fim parte din soluţie, nu parte din problemă”, au subliniat preşedinţii tribunalelor.
Ei au adăugat că susţin poziţia Consiliului Superior al Magistraturii, a preşedinţilor Curţilor de Apel, a procurorilor, a asociaţiilor de magistraţi şi a tuturor profesiilor juridice „care înţeleg profunzimea acestor momente”.
„Ne alăturăm, deopotrivă, cetăţenilor pe care îi servim zi de zi, convinşi că numai împreună, prin unitate şi coeziune, putem transmite un mesaj limpede şi puternic: justiţia nu este deasupra societăţii, ci parte vie a ei, şi are nevoie să respire acelaşi aer al dialogului permanent cu fiecare cetăţean. Justiţia este un drept al tuturor!”, au conchis preşedinţii tribunalelor din România.
Editor : M.B.
