Exclusiv Radu Marinescu: Sper să avem o finalitate pe reforma pensiilor magistraților. E important să avem echilibru social și banii europeni
Curtea Constituțională dezbate astăzi reforma pensiilor magistraților, în baza unei sesizări făcute de Înalta Curte de Casație și Justiție. Reforma a mai fost respinsă de CCR, pentru că nu avea un aviz consultativ de la Consiliul Superior al Magistraturii. Ministrul justiției, Radu Marinescu, a spus la Digi24 că speră ca CCR să ia astăzi o decizie, deoarece „este foarte important să avem echilibru social și să obținem banii europeni” din PNRR.
„Orice lege, mai devreme sau mai târziu, poate trece printr-un examen de de constituționalitate. Este foarte adevărat că prima dată la Curtea Constituțională soluția a venit doar un text cu o critică care privea nu atât existența sau inexistența avizului CSM, pentru că acesta este consultativ, ci respectarea unui interval de timp în care CSM avea îndrituirea să emită avizul respectiv. Astăzi probabil ne vom confrunta o analiză în ceea ce privește criticile de fond ale legii. O lege care a rămas în esența, în conținutul său, aproximativ aceeași. S-a modificat doar partea referitoare la etapizare, la perioada de trecere la vârsta de 65 de ani, au rămas celelalte elemente, astfel încât astăzi vom vedea dacă în analiza Curții Constituționale se vor angaja și aceste aspecte de de substanță, criticile intrinseci”, a spus ministrul.
„Foarte important este să avem o concluzie, pentru că este un demers care s-a prelungit în timp și riscul cel mai mare este să afectăm atât dorința de echilibru și de echitate socială a cetățenilor, cât și obținerea unor bani europeni foarte importanți”, a adăugat el.
Întrebat ce ar însemna o decizie nefavorabilă la CCR pe fondul acestui proiect de lege, Marinescu a răspuns: „Reforma , în obiectivele , se caracterizează prin două chestiuni fundamentale. O chestiune este aceea de a obține banii europeni și alte chestiunie este aceea de a asigura o formulă de echilibru final și de a răspunde unor așteptări de justiție socială. Și asta privește, în esență, ca toate categoriile profesionale din sectorul public să aibă o vârstă de pensionare care să fie vârsta standard din România. Iar, pe de altă parte, din perspectiva obține banilor europeni, să putem să îndeplinim un jalon. Jalonul 215 se referă la toate pensiile publice. În asta constă reforma, acesta este obiectivul care trebuie să fie stabilit și printr-un examen de constituționalitate”.
„Eu nu-mi permit să dau sfaturi judecătorilor Curții Constituționale și ar fi total nepotrivit din partea unui ministru al Justiției să facă aceste chestiuni. Există o o expresie folosită adseori în dreptul roman: să fie justiție, chiar de ar fi să piară lumea, asta însemnând că justiția trebuie să se facă independent de orice fel de considerații de altă natură decât cele intrinseci ale actului de justiție. Este o formă de justiție aceasta constituțională. Orice fel de lege trebuie să fie conformă cu Constituția. Obligația noastră, ca politicieni, este să facem legi care să răspundă așteptărilor societății, să îndeplinească obiectivele economice importante, dar să fie și constituționale. Așteptăm cu interes să vedem astăzi opinia Curții Constituționale. Eu sper să avem o finalitate, pentru că, repet, este foarte important să avem echilibru social și să obținem banii europeni”, a mai spus ministrul.
Săptămâna trecută, Guvernul a aprobat noul proiect de modificare a pensiilor magistraților, care prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.
Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la același nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.
Primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție. CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.
Editor : M.B.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
