Autoritățile române au făcut progrese semnificative în prevenirea relelor tratamente aplicate persoanelor private de libertate, însă condițiile din centrele de detenție ale Poliției au rămas foarte precare, iar supraaglomerarea penitenciarelor a continuat să reprezinte o problemă gravă, potrivit unui raport publicat joi de Comitetul pentru Prevenirea Torturii (CPT) al Consiliului Europei. Închisorile funcționau la 119,5% din capacitate, iar unii deținuți dispuneau de numai doi-trei metri pătrați în celule.
Raportul a cuprins concluziile vizitei efectuate de CPT în România în 2025, precum și răspunsul transmis de autoritățile române. Delegația a verificat cinci centre de detenție ale Poliției, penitenciarele din Botoșani, București-Rahova, Craiova și Iași, precum și unitățile pentru copii și tineri aflați în conflict cu legea din Craiova și Târgu Ocna.
Progrese în comportamentul polițiștilor, dar și acuzații de rele tratamente
Comitetul a constatat o îmbunătățire a conduitei polițiștilor români și a salutat politica de „toleranță zero” anunțată de autorități față de relele tratamente. Marea majoritate a persoanelor private de libertate intervievate au declarat că fuseseră tratate cu profesionalism și respect.
Delegația a primit însă și unele acuzații, inclusiv din partea unor copii, privind aplicarea unor rele tratamente fizice, precum palme și lovituri cu pumnul. Pentru combaterea acestor practici și a impunității, CPT a recomandat pregătirea polițiștilor în tehnici de intervievare fără constrângere, extinderea sprijinului tehnologic și punerea la dispoziția procurorilor a unor anchetatori proprii.
Condițiile materiale din centrele de detenție ale Poliției au rămas însă „deplorabile”. Raportul a indicat probleme precum supraaglomerarea, umiditatea, saltelele necorespunzătoare, igiena precară și hrana inadecvată. Numeroase centre se aflau în continuare sub nivelul solului, ceea ce limita accesul persoanelor deținute la lumina naturală.
Deținuții, inclusiv copiii, nu au beneficiat de activități semnificative în afara celulelor. În multe cazuri, singura posibilitate a fost accesul timp de o oră pe zi la spații exterioare mici și insuficient echipate.
CPT a avertizat că detenția prelungită în asemenea condiții putea echivala cu un tratament degradant și a cerut măsuri urgente pentru îmbunătățirea condițiilor și a regimului de detenție. Comitetul a reiterat și recomandarea ca persoanele arestate preventiv să se afle sub autoritatea Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Penitenciarele funcționau la 119,5% din capacitate
Raportul a recunoscut eforturile autorităților române pentru reformarea sistemului penitenciar, dar a constatat că supraaglomerarea a persistat. Penitenciarele funcționau la 119,5% din capacitatea disponibilă, iar populația carcerală a crescut cu 20% față de 2020.
Supraaglomerarea a fost observată în toate cele patru penitenciare vizitate. Cele mai ridicate niveluri au fost înregistrate la Iași, unde gradul de ocupare a ajuns la 140%, și la Botoșani, unde acesta se situa la 130%.
Eforturile de îmbunătățire a condițiilor de viață au fost afectate de numărul mare al persoanelor încarcerate. Mulți deținuți dispuneau de numai doi-trei metri pătrați de spațiu, iar celulele erau prost întreținute și aveau mobilier necorespunzător și așternuturi uzate. De asemenea, au fost semnalate infestări frecvente cu ploșnițe și gândaci de bucătărie.
Comitetul a cerut ca fiecare persoană să beneficieze de cel puțin patru metri pătrați în celulele ocupate de mai mulți deținuți. Autoritățile au fost îndemnate să analizeze cauzele supraaglomerării și să adopte politici care să stabilizeze sau să reducă populația penitenciară.
Lipsă de personal și violență între deținuți
CPT a remarcat progresele semnificative înregistrate în prevenirea relelor tratamente aplicate de personalul penitenciar. Violența între deținuți a rămas însă o problemă la Penitenciarul Iași, în special în rândul tinerilor adulți aflați în arest preventiv și al persoanelor plasate în secția de maximă securitate.
Numărul angajaților din zonele de detenție a fost considerat insuficient în toate penitenciarele vizitate, unde doar câțiva agenți supravegheau un număr mare de deținuți. Comitetul a cerut consolidarea urgentă a personalului, reevaluarea atribuțiilor și desființarea grupurilor speciale de intervenție. De asemenea, a recomandat suplimentarea personalului în unitățile de maximă securitate și adoptarea unei abordări mai dinamice în domeniul siguranței.
Deși activitățile desfășurate în afara celulelor fuseseră extinse, raportul a arătat că erau necesare eforturi suplimentare pentru ca toți deținuții să aibă acces la activități utile, locuri de muncă și programe de formare profesională.
Asistența medicală s-a îmbunătățit considerabil în privința documentării și raportării leziunilor, însă deficitul de personal a persistat, mai ales în cazul medicilor de familie și al asistenților medicali. CPT a cerut garantarea confidențialității medicale, introducerea unor evaluări adaptate femeilor deținute și dezvoltarea unei strategii pentru persoanele cu probleme legate de consumul de substanțe. Asistența medicală mintală necesita, la rândul său, o consolidare semnificativă.
Comitetul a solicitat și reglementarea corespunzătoare a utilizării celulelor căptușite, precum și încetarea folosirii mijloacelor de imobilizare mecanică. Gazele lacrimogene nu ar fi trebuit utilizate în penitenciare decât în situații excepționale și cu garanții adecvate, iar purtarea obișnuită a bastoanelor, observată la Penitenciarul Craiova, trebuia să înceteze. CPT a reiterat că autovătămarea și tentativa de suicid nu ar fi trebuit tratate drept abateri disciplinare.
Acuzații privind lovirea minorilor și agresiuni sexuale la Târgu Ocna
În cazul centrelor pentru copii și tineri, majoritatea celor intervievați au vorbit pozitiv despre personal. Delegația a primit însă acuzații privind aplicarea unor palme și lovituri cu bastonul la Craiova, precum și folosirea excesivă a forței la Târgu Ocna.
Violența între persoanele internate a fost ținută sub control la Craiova, dar a fost frecventă și gravă la Târgu Ocna, unde au fost semnalate inclusiv agresiuni sexuale. CPT a cerut revizuirea urgentă a politicilor de prevenire a violenței, îmbunătățirea metodelor pedagogice și interzicerea purtării bastoanelor de către personalul acestor centre.
Comitetul a invitat autoritățile să reevalueze amplasarea centrelor educative și de detenție, astfel încât acestea să țină cont mai bine de localitățile de origine ale copiilor și tinerilor și de nevoia reintegrării lor în comunitate. A fost solicitată și îmbunătățirea recrutării personalului.
Condițiile de viață au fost considerate, în general, acceptabile, dar la Târgu Ocna erau necesare îmbunătățiri. Raportul a recomandat analizarea posibilității de a oferi cazare în camere individuale. Centrul din Craiova a fost apreciat pentru programele educaționale și activitățile oferite, în timp ce regimul de la Târgu Ocna a rămas limitat din cauza lipsei de personal.
Ce au răspuns autoritățile române
În răspunsul lor, autorităţile române indică în special că îşi urmăresc planurile de extindere şi modernizare a parcului penitenciar, cu investiţii prevăzute pentru perioada 2026-2030.
Necesităţile de personal din sistemul penitenciar au fost reevaluate şi se urmăreşte consolidarea nivelului de personal în întregul sistem, în limitele bugetare existente, prevăzute de lege. Abrogarea prevederilor care impun personalului medical din penitenciare să certifice că deţinuţii sunt apţi să fie supuşi pedepselor disciplinare, iar cei care comit abateri disciplinare pentru autovătămare şi tentativă de suicid vor fi urmărite odată cu modificarea legislaţiei relevante.
Editor : A.D.
