Sari la conținut

Raportul MCV critică proiectele prezentate de Guvern pe graţiere şi modificarea codurilor penale

România nu scapă de MCV nici anul acesta, se arată în concluziile raportului publicat astăzi. Documentul a venit în contextul celor două ordonanţe lansate în dezbatere de către Guvern, cea pentru graţiere şi cea pentru modificarea Codului Penal. În pagina 14, documentul se referă explicit şi la ordonanţele de urgenţă pregătite de Guvernul Grindeanu, privind graţierea şi modificarea codurilor penale, care au generat proteste de stradă după 18 ianuarie.

shutterstock_162128453.0.0

Actualizare: Comisia Europeană menține Mecanismul de Cooperare și Verificare și în 2017, se arată în raportul publicat astăzi.  Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, declara şi el la discutarea Raportului MCV privind România că ridicarea MCV depinde de finalizarea reformelor şi de măsuri care "să nu pună sub semnul întrebării progresele înregistrate".

Aşadar, ce spune, în linii mari, raportul, potrivit News.ro:

*În privinţa combaterii corupţiei la nivel înalt, documentul publicat miercuri de Comisia Europeană notează că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au înregistrat ”un bilanţ impresionant” în ceea ce priveşte rezolvarea cazurilor de corupţie la nivel mediu şi înalt.

*”Menţinerea eforturilor instituţiilor judiciare care combat corupţia la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei anticorupţie”, subliniază Comisia Europeană.

*Potrivit documentului, DNA a constituit ”un exemplu destul de bun în ceea ce priveşte raportarea, ceea ce arată un nivel înalt de deschidere şi voinţă de analiză”.

*”În particular, caracterul recurent al unor cazuri de corupţie similare sugerează deficienţe în procesul de învăţare din experienţă şi de eliminare a lacunelor în cadrul instituţiilor publice.  Atacurile puternice îndreptate împotriva magistraţilor şi a sistemului judiciar de către mass-media şi politicieni rămân o ameninţare serioasă pentru ireversibilitatea luptei anticorupţie”, subliniază Comisia Europeană.

*Executivul european subliniază că ”legislaţia anticorupţie trebuie să se aplice tuturor în mod egal şi la toate nivelurile”, iar dezbaterile din Parlament cu privire la criteriile obiective pentru justificarea refuzului de ridicare a imunităţii nu au condus la schimbare în sensul recomandărilor anterioare din rapoartele MCV. 

*”Modificările legislative menite în mod clar să slăbească sau să reducă domeniul de aplicare al infracţiunii de corupţie sau care au reprezentat o provocare majoră la adresa independenţei sau eficacităţii DNA ar atrage după sine reevaluarea progreselor realizate”, avertizează Comisia. La ce se referă, concret, acest pasaj? Tocmai la cele două proiecte de ordonanţe de urgenţă pentru graţiere şi modificarea codurilor penale. Iată şi nota explicativă ataşată paragrafului, aşa cum apare în raport: "Orice versiuni finale adoptate ale celor două proiecte de ordonanțe de urgență prezentate spre consultare de către Guvern la 18 ianuarie 2017 ar trebui privite din acest punct de vedere". 

*CE recomandă adoptarea unor criterii obiective pentru luarea şi motivarea deciziilor de ridicare a imunităţii parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie.

*În raport se mai arată că Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniştrilor la perioada mandatului. Aceste măsuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Veneţia şi al GRECO19. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunităţii şi ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii şi societatea civilă să poată reacţiona, mai recomandă CE.

*În ceea ce priveşte combaterea corupţiei la toate nivelurile, Comisia Europeană consideră că prevenirea corupţiei are un nivel încă scăzut şi nu constituie încă o obligaţie centrală consacrată a administraţiei publice.

*Noua Strategie naţională anticorupţie (SNA) prezentată de Guvern în august 2016 are potenţialul de a deveni o politică eficace de prevenire a corupţiei dacă este pusă în aplicare în mod corespunzător şi monitorizată pe teren, inclusiv la nivel local. Fondurile UE pot avea, de asemenea, un rol major în susţinerea acestor eforturi, se arată în document. 

*În opinia CE, următoarele acţiuni prevăzute de Strategia naţională anticorupţie au o importanţă deosebită şi includ termene care ar trebui respectate:

- Toate instituţiile vor adopta planuri de integritate şi vor aplica măsurile planificate în materie de transparenţă a procesului decizional, a alocării bugetului şi a accesului la informaţii.

- Ministerul Justiţiei va institui indicatorii statistici pertinenţi pentru a furniza o situaţie de referinţă şi va monitoriza situaţia prin intermediul statisticii privind incidentele de integritate, percepţiile de corupţie sau luarea de mită.

- Cadrul legal pentru consilierii în materie de etică va fi consolidat, atât în ceea ce priveşte mandatul acestora, cât şi resursele.

- Va fi creat un index de integritate pentru administraţiile locale, măsurându-se indicatoriicheie pentru a se permite realizarea de comparaţii.

*Documentul notează că Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate a fost creată şi în prezent este necesar să demonstreze că poate funcţiona în mod corespunzător, că poate furniza date transparente cu privire la confiscarea de bunuri provenite din săvârşirea de infracţiuni şi, în cele din urmă, că poate mări proporţia activelor recuperate efectiv.

*Prevenirea conflictelor de interese, a fraudei şi a corupţiei în procedurile de achiziţii publice rămâne o provocare serioasă, se arată în raport, conform căruia măsurile definite în 2016 pentru consolidarea sistemelor de control intern din cadrul autorităţilor contractante şi a sistemului informatic de verificări ex ante aleatorii şi bazate pe riscuri din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice sunt promiţătoare, dar sunt încă în faza de elaborare.

*În opinia CE, prezintă interes şi formarea şi specializarea suplimentară a judecătorilor în domeniul achiziţiilor publice.

"România a înregistrat progrese majore"

Comisia menționează că rapoartele MCV începând cu 2014 „au putut evidenția o tendință și un bilanț pozitive care indică progrese importante și un caracter ireversibil tot mai pronunțat al reformelor puse în aplicare în cadrul MCV”.

„Această tendință pozitivă a fost confirmată în 2016 printr-un bilanț neîntrerupt al instituțiilor din sistemul judiciar într-o perioadă care a cunoscut schimbări la nivelul conducerii și un impuls puternic din partea Guvernului pentru a consolida acțiunile preventive în materie de corupție”, mai arată Comisia Europeană în raport.

„Perspectiva a 10 de ani de evoluții în cadrul MCV arată că, în pofida unor perioade în care reforma a pierdut din viteză și a fost pusă sub semnul întrebării, România a înregistrat progrese majore în direcția îndeplinirii obiectivelor de referință cuprinse în MCV. În același timp, un număr de aspecte-cheie identificate deja în rapoartele precedente au rămas nesoluționate și, prin urmare, raportul de față nu poate concluziona că obiectivele de referință sunt, în acest stadiu, îndeplinite într-un mod satisfăcător”, se menționează în raport.

Comisia mai face și unele recomandări-cheie pentru a se putea ridica MCV în cazul țării noastre.

„Multe dintre acestea se concentrează asupra responsabilității și a responsabilizării impuse de autoritățile române și a garanțiilor interne necesare pentru a asigura caracterul ireversibil al rezultatelor. Acest caracter va fi susținut, de asemenea, prin continuarea dezvoltării mecanismelor de raportare și a mecanismelor de asigurare a responsabilizării după încheierea MCV. (...) Viteza procesului va depinde de cât de repede va fi capabilă România să le îndeplinească în mod ireversibil și să evite evoluțiile negative care pun sub semnul întrebării progresele realizate. Prin urmare, Comisia invită România să acționeze pentru a pune în aplicare recomandările cuprinse în prezentul raport. Către sfârșitul anului 2017, Comisia va evalua progresele realizate”, subliniază raportul.


 

Mecanismul de Cooperare şi Verificare a fost introdus odată cu aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană, acum zece ani, şi urmăreşte progresele făcute în alinierea la cerinţele şi valorile UE.

Chiar dacă era gândit ca un mecanism de control temporar, MCV-ul a fost prelungit atât în cazul României, cât şi al Bulgariei.

În urmă cu două săptămâni, ministrul Justiţiei, Florin Iordache, spunea că România îndeplineşte toate condiţiile pentru a ieşi de sub monitorizarea Comisiei Europene.

De atunci însă, a izbucnit scandalul celor două ordonanțe de urgență, pe care Guvernul PSD-ALDE ar fi plănuit să fie adoptate pe ascuns în ședința de Guvern din 18 ianuarie. Atunci, Klaus Iohannis a condus ședința de Guvern în care ar fi urmat să se adopte cele două acte normative.

Cunoașteți povestea că este un elefant în încăpere dar nu se vede. Sunt doi elefanți, ordonanța de grațiere și ordonanța de modificare a codurilor penale. Evident că și despre acestea am discutat cu domnul prim-ministru mai de dimineață. Domnia sa mi-a spus că discuția avusese loc cu anumiți colegi din Guvern și că nu vor a fi puse pe ordinea de zi suplimentară aceste două chestiuni grațierea și modificarea codurilor penale”, a declarat atunci Klaus Iohannis.

Duminică, zeci de mii de români au protestat în toată țara față slăbirea lupei împotriva corupției.

A doua zi, președintele Klaus Iohannis a anunțat referendumul privind amnistia și grațierea, pentru ca marți să declanșeze procedurile privind suspunerea la votul popular prin trimiterea scrisorilor către cele două camere ale Parlamentului. Legislativul are un termen de 20 de zile să dea un aviz.

În ceea ce privește raportul MCV, consilierul prezidețial Leonard Orban a declarat la emisiunea „24 de minute” că se așteaptă să fie efecte după discuțiile privind grațierea și modificarea codului penal.

„Din acest punct de vedere, al calendarului, nu știu dacă se putea un moment mai potrivit - în ghilimele - să se întâmple o asemenea chestiune, exact cu o săptămână înainte de publicarea raportului. Eu mă aștept ca să fie efecte și să se vadă în acest raport”, a declarat consilierul Leonard Orban.

Citiţi şi: Reacţia preşedintelui Klaus Iohannis

Pe aceeași temă