„Autoritățile înregistrează rezultate pozitive” în ceea ce privește lupta anticorupție, inclusiv în cazurile de corupție la nivel înalt, dar aceste rezultate sunt umbrite de fenomenul prescripției, din cauza căruia se închid dosare pe bandă rulantă, este o concluzie a raportului Comisiei Europene, ce vizează statul de drept din România.
Raportul menționează că, pe parcursul anului 2024, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a obținut 391 de condamnări și 147 de achitări.
„DNA lucrează la instrumentarea cauzelor încă nesoluționate, deși volumul total de muncă rămâne substanțial, având în vedere numărul de plângeri noi”, potrivit raportului Comisiei Europene privind statul de drept.
Raportul citat mai menționează că DNA a primit echipamente, cum ar fi instrumente de supraveghere, de comunicații securizate și de analiză a datelor, care îi ajută pe anchetatori în faza de cercetare penală.
Mai mult, Comisia Europeană subliniază că DNA vrea o modificare legislativă care să permită „anchetarea sub acoperire a infracțiunilor de corupție peste limita maximă de un an prevăzută în prezent de lege, așa cum se întâmplă în cazul altor infracțiuni complexe”.
Totodată, în raport mai este scos în evidență că o lege promulgată în decembrie 2024 a „consolidat incriminarea dării sau luării de mită” și a dat DNA competențe exclusive pentru această infracțiune.
„În opinia magistraților, corupția a devenit mai sofisticată decât simpla dare de mită, autorii implicându-se în forme mai complexe de abuz în serviciu și deturnare de fonduri publice în interesul persoanelor din rețeaua lor, ceea ce îngreunează stabilirea răspunderii penale”, potrivit sursei citate.
Concluziile raportului Comisiei Europene privind statul de drept în România pot fi citite aici.
DNA: „Percepția cetățenilor și încrederea în instituții sunt esențiale”
Într-o reacție transmisă în contextul raportului Comisiei Europene, DNA subliniază că „percepția cetățenilor și încrederea lor în instituțiile judiciare sunt esențiale pentru combaterea eficientă a corupției”.
„Orientarea activității spre domenii cu risc ridicat precum administrația centrală și locală, sectorul energetic, sănătatea și achizițiile publice rămân priorități asumate instituțional”, subliniază parchetul anticorupție.
DNA mai menționează că va aborda „promovarea educării și a sensibilizării cu privire la aspectele legate de corupție în rândul tinerilor și dintr-un stadiu incipient al dezvoltării profesionale” ca prioritate.
Munca anticorupție este umbrită de fenomenul prescripției
Numai că munca procurorilor anticorupție este umbrită de mai multe decizii adoptate în ultimii ani de Curtea Constituțională a României și Înalta Curte de Casație și Justiție în ceea ce privește prescripția.
Raportul Comisiei Europene subliniază că „instanțele au închis numeroase cazuri de corupție și au anulat condamnări” și că alte cauze penale sunt în curs de clasare.
- În 2018, CCR a constatat că întreruperea termenului de prescripție, așa cum era atunci stipulat în Codul penal, a fost neconstituțional.
- Atunci, articolul stipula că termenul de prescripție se întrerupe prin „îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză” și că după fiecare întrerupere „începe să curgă un nou termen de prescripție”.
- Decizia CCR din 2018 a fost urmată de o Ordonanță de Urgență care a încercat să rezolve situația reclamată de judecătorii constituționali, dar și de interpretări ale instanței supreme (ÎCCJ) pe această temă.
În prezent, instanțele românești aplică ultima decizie a Înaltei Curți pe această temă, iar cazurile de corupție anchetate în trecut, dar judecate în prezent, sunt în pericol să fie închise, după cum sesizează și Comisia Europeană.
Comisia Europeană subliniază, practic, „riscul sistemic ca un număr considerabil de cauze penale să nu intre sub incidența niciunei sancțiuni penale”.
În 2024, potrivit raportului, 307 inculpați au scăpat de dosare penale din cauza prescripției.
Editor : M.G.
