Sesizarea preşedintelui pe legea privind organizarea judiciară, respinsă din nou de CCR

Curtea Constituţională a respins joi ultima sesizare a preşedintelui Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciară. Legea a fost respinsă trei ori de Parlament în forma trimisă de şeful statului la reexaminare şi a fost contestată la CCR atât de către Klaus Iohannis, cât şi de PNL şi USR, sesizările acestora fiind respinse. Marţi, Iohannis i-a trimis o scrisoare preşedintelui Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, împreună cu sesizarea de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, prin care solicită ca sesizările să fie discutate după ce se pronunţă Comisia de la Veneţia.

CCR a discutat, joi, ultima sesizare trimisă de preşedinte CCR asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară şi a respins ca neîntemeiată sesizarea acestuia, au declarat pentru News.ro surse judiciare.

În ultima sesizare la CCR, trimisă în 28 iunie, după ce Senatul, în calitate de for decizional, a respins cererea sa  de reexaminare, Klaus Iohannis invocă CCR lipsa argumentelor ori a dezbaterii motivelor cererii de reexaminare de către Parlament.

Şeful statului arată că, deşi motivele din cererea de reexaminare trimiteau la texte concrete din legea criticată, din rapoartele comisiilor sesizate în fond ale ambelor Camere ale Parlamentului nu rezultă care sunt raţiunile pentru care s-a ajuns la soluţia respingerii acestora. De asemenea, lipsa acestor argumente ori a dezbaterii motivelor cererii de reexaminare reiese şi din dezbaterile plenului Camerei Deputaţilor. Spre deosebire de Cameră, la Senat, plenul a respins, fără vreo motivare, amendamentele formulate.

"Absenţa oricăror motive de respingere a cererii de reexaminare în cadrul raportului comisiei sesizate în fond conduce la ideea că aceasta nu şi-a îndeplinit rolul constituţional, cel statuat prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale, de a organiza şi de a realiza actele pregătitoare pentru Plenul fiecărei Camere. Această neregularitate procedurală ar fi putut fi suplinită în ipoteza în care în plen ar fi existat dezbateri specializate asupra motivelor cererii de reexaminare formulate de Preşedintele României. În Plenul fiecăreia dintre cele două Camere au existat dezbateri, însă acestea nu au vizat motivele cererii de reexaminare, ci tocmai acest viciu de procedură, respectiv imposibilitatea de a depune amendamente şi inexistenţa motivelor pentru respingerea cererii de reexaminare. În concret, în absenţa motivelor ce justifică respingerea punctuală a criticilor formulate de Preşedintele României, actul a cărui reexaminare s-a solicitat nu a beneficiat de o reală reexaminare. De aceea, se poate susţine că în realitate, în lipsa unei dezbateri specializate limitate la motivele de reexaminare, nu a fost supus la vot actul normativ reexaminat, ci a fost supus la vot, pentru a doua oară, însuşi actul normativ a cărui reexaminare s-a solicitat, inclusiv textele ce nu au făcut obiectul cererii de reexaminare, cu consecinţa încălcării limitelor reexaminării", argumentează Klaus Iohannis.

Marţi, Klaus Iohannis i-a transmis o scrisoare preşedintelui Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, împreună cu sesizarea de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, prin care solicită ca termenul de dezbatere a sesizării să fie astfel stabilit încât opinia Comisiei de la Veneţia să poată fi valorificată. Comisia de la Veneţia ar urma să emită o opinie în septembrie.

În ultimele luni, legea pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară a fost contestată la CCR atât de preşedinte, cât şi de PNL şi USR.

Iohannis a atacat această lege la Curtea Constituţională şi în 2 mai. În 30 mai, CCR a respins ca inadmisibilă obiecţia de neconstituţionalitate formulată de către şeful statului. În sesizarea transmisă CCR, Iohannis se referea şi la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, spunând că limitarea numărului de posturi la 15 contravine chiar rolului Ministerului Public, legiuitorul creând o structură deosebit de suplă prin raportare la competenţele atribuite şi prin raportare la importanţa cauzelor pe care le instrumentează. 

De asemenea, ultima sesizare asupra acestei legi formulată de PNL şi USR a fost respinsă ca inadmisibilă în 4 iulie.